Laptele matern este un protector extraordinar împotriva alergiilor

Laptele matern luptă împotriva alergiilor alimentare, acestea fiind un subiect fierbinte atât pentru medici, cât şi pentru mame. Dovadă stau numeroasele întrebări pe care le primim la redacţie şi cărora încercăm să le dăm răspunsurile aşteptate prin acest interviu cu dr. Gheorghe Chiriac Babei, medic pediatru reputat, cu o carieră de peste 45 de ani dedicaţi sănătăţii copiilor.  

De ce sunt atât de multe alergii alimentare în ultimii ani şi de unde vin?

Modificarea paletei alimentare a familiei moderne, chimizarea agriculturii şi procesarea din ce în ce mai intensă a alimentelor, fără a mai aminti de numeroasele E-uri din compoziţia produselor alimentare industriale (emulgatori, conservanţi, corectori de gust, coloranţi) provoacă alergii alimentare mai frecvente decât apăreau la generaţiile anterioare.  Acest tip de alergii au devenit în ultimii ani o problemă de sănătate publică cu aspect pandemic.

Există şi exagerări… Ce părere aveţi în privinţa lor?

Desigur, realitatea nu trebuie să ne facă să exagerăm cu suspiciunile şi alegerile culinare, mai ales când este vorba despre copii. La extreme, se află alte pericole la fel de mari: fie ignorarea alergiilor alimentare, fie să le declarăm fără ca ele să existe. În acest din urmă caz, scoatem din meniu alimente de bază, ceea ce duce la carenţe şi, în cazul copiilor, la perturbări ale creşterii şi dezvoltării generale. Un caz special îl reprezintă sugarii care, în cazul suspiciunii nefondate de alergie alimentară, nu pot fi diversificaţi normal şi nici educaţi pentru o alimentaţie variată şi sănătoasă.

Putem discuta despre factori protectori în faţa riscului de alergii alimentare?

În viaţa intrauterină şi după naştere copilul alăptat la sân beneficiază de anticorpii mamei. Cu cât este mama mai puternică imunitar (aşa cum sunt femeile din mediul rural, expuse la numeroase polenuri  şi cu o alimentaţie mai „curată“) cu atât cresc şansele de a avea un copil fără alergii. Şi să nu uităm că laptele matern este un protector extraordinar împotriva alergiilor.

Şi totuşi, alergiile alimentare apar şi la copiii alăptaţi. De ce?

Printre factorii incriminaţi este predispoziţia genetică (când unul dintre părinţi are o alergie alimentară, riscul copilului să fie şi el alergic este de 20-40%. Dacă ambii părinţi sunt alergici la anumite alimente, riscul copilului creşte la 40-60%). Un alt factor este persistenţa unor mecanisme dependente de limfocitul TH, de o subtilitate extremă , care fac posibilă coabitarea imună între mamă şi făt în timpul sarcinii. În acestă situaţie, ca şi în cazul deficitului de barieră nuco-tegumentar, copilul va fi puternic influenţat de mediul în care trăieşte, inclusiv de cel alimentar. Fără să intrăm în detalii, trebuie să vă spun că trupul uman este ca o biocenoză fragilă, compusă dintr-o mulţime de elemente între care bacterii, virusuri, fungi etc. Orice agresiune se poate aduce printr-un dezechilibru, iar alergiile alimentare sunt consecinţele nedorite.

Alte surse ale alergiilor alimentare?

Subnutriţia în viaţa intrauterină, preferinţa pentru cezariană în locul naşterii normale, fumatul, consumul de droguri, alcoolismul matern, dieta dezechilibrată a mamei sau cu alimente intens procesate sau cu aditivi interzişi, regimuri alimentare aberante (care nu ţin cont de structura omnivoră a tubului digestiv uman) etc.

Ce credeţi că ar trebui să ştim ca să fim mai atenţi la alergiile alimentare şi mai pregătiţi să le prevenim ?

Mai întâi, o precizare importantă: tubul digestiv este un organ de o complexitate deosebită: el are mai mulţi neuroni decât creierul, structuraţi în sistemul  neurovegetativ, responsabil de regalarea funcţiei digestive. Pe toată lungimea lui sunt dispuse glande edocrine care eliberează enzimele necesare digestiei, iar în structura peretelui digestiv sunt mecanisme active şi pasive de transport al subtanţelor digerate în sânge. Pe tot parcursul digestiv avem o colonizare a bacteriană specifică, uşor de dezechilibrat prin alimentaţie nesănătoasă, boli, medicamente etc. Aşa că o alimentaţie sănătoasă şi un stil de viaţă sănătos vor ţine în bună funcţionare toate aceste mecanisme. Iar la copii, alimentaţia artificială, formulele pe bază de soia utilizate fără discernământ, diversificarea precoce şi inadecvată constituie factori de risc pentru alergiile alimentare.

Şi pentru că vorbim de copii, cât de importantă este etapa diversificării în prevenirea alergiilor alimentare?

Este hotărâtoare. Pediatrul recomandă alimentele şi cantităţile permise şi atrage atenţia asupra celor care pot provoca alergii, cum sunt căpşunile, oul, cerealele şi mai târziu alunele, nucile, laptele de vacă, peştele şi fructele de mare. Având în vedere complexitatea factorilor detrminanţi ai alergiilor alimentare, trebuie să recunoaştem că diagnosticarea lor este un travaliu complex şi dificil. În privinţa copiilor, 4-6% dintre copii au una sau mai multe alergii alimentare.

Ne puteţi enumera câteva semne care indică alergiile alimentare la copil?

În primul rând, istoricul familiei. Apoi, asocierea cu alte afecţiuni atopice, dispariţia simptomatologiei după excluderea alergenului şi eşecul clar al altor terapii, recomandate pentru alt diagnostic decât cel de alergie alimentară.

Un alt articol interesant despre laptele matern este și 7 nutrienți esențiali furnizați de laptele matern.