
Fumatul pasiv este bine cunoscut pentru numeroasele riscuri pe care le provoacă (moartea subită a sugarului, tuse, intoxicaţii), dar și că duce la o îmbătrânire prematură a arterelor copiilor expuşi.
Cercetătorii, îngrijoraţi de aceste constatări, amintesc faptul că ateroscleroza este un factor de risc major pentru crize cardiace sau accidente vasculare cerebrale.
Pentru a demonstra toate acestea, cercetătorii de la Universitatea Tasmania, în colaborare cu două institute finlandeze au urmărit 3779 copii cu vârste cuprinse între 3-18 ani care au fie părinţi nefumători, fie ambii părinţi fumători.
Consecințe
25 de ani mai târziu, copiii deveniţi adulţi au făcut ecografii ale arterei carotide pentru a determina cât de afectaţi au fost de fumatul pasiv, faţă de grupul martor, format din descendenţi ai părinţilor nefumători. Şi, desigur, cei mai afectaţi au fost cei care au avut ambii părinţi fumători.
Studiul a mai relevat faptul că expunerea îndelungată a copiilor la fumul de ţigară este cea mai nocivă şi concluzia lui este cât se poate de serioasă: faptul că cei mici trăiesc alături de părinţi fumători le afectează sănătatea cardiovasculară pe termen lung. Iată de ce eforturile de reducere a numărului de fumători şi a riscului de fumat pasiv înseamnă a-i proteja pe cei mici de boli dintre cele mai grave.
Sursa: European Heart Journal
Un alt articol interesant pe lângă fumatul pasiv este și Studiu despre sursele de Vitamina D din alimentaţia copilului tău.
PapTot.ro – Sarcină, naştere, primul an de viaţă, îngrijirea şi educarea copiilor între 0-14 ani, viaţă de familie – Revista PapTot!
