Gripa – o permanentă actualitate sezonieră

Gripa. Pentru că este sezonul gripei, am vorbit cu dr. Ileana Brînză, medic primar MF, vicepreședinte AREPMF, și cu farm. Smărăndița Ștefan, membru AREPMF, despre ce este gripa, sursa de infecție, simptome, măsuri de prevenire și tratament.

Ca medici și farmaciști suntem permanent alături de pacienții noștri atât pentru a preveni cât și pentru a trata gripa.

Iată că, din nou, în actualitate este gripa – boală infecțioasă, sezonieră, cu un potențial epidemic crescut, produsă de virusurile gripale-virusuri ARN din familia Orthomixoviridae – care conține 4 genuri (tipuri): A, B, C și D.                                

Pentru a înțelege importanța subiectului vă supunem atenției câteva repere istorice. Primele relatări despre gripă le face Hippocrates încă din 412 îHr, Louis Pasteur emite ipoteza că gripa era produsă de un virus, iar în 1933, Andrew, Smith şi Laidlaw izoleză virusul gripal.                                             

Importanța patologiei la nivel mondial este confirmată de existența următoarelor Structuri globale de superaveghere și informare:

1947 GIP (Programul Global Gripa) – Al 5-lea cel mai vechi program de control al bolilor – efort coordonat global pentru supravegherea, studierea și controlul acestei afecțiuni

1952 GISRS (Global Influenza Surveillance &Response System) – Axul principal al supravegherii globale a gripei.

1997 FluNet – platformă globală de raportare și analiză: schimb săpămânal de date de supraveghere de laborator, epidemiologice, virusologice, atât între ele cât și cu OMS.

Pentru a putea să aplicăm corect măsurile de prevenție sau, după caz, de tratament este util să avem câteva informații generale:

Virusul gripal, de la sezon la sezon, suferă modificări antigenice:

– majore (shift) și așa apar pandemiile;

– minore (drift) și așa apar epidemiile.

Calea de transmitere: aerogenă prin picături Flügger sau prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii.

Sursa de infecţie – omul bolnav.

Contagiozitate

– Adulţii pot transmite virusul gripal cu o zi înainte, până la aproximativ 5 zile după debutul simptomelor.

– Copiii sunt contagioşi pentru mai mult de 10 zile.

Simptome

– debut brusc,

– febră mare 39-40°C, frisoane,

– dureri musculare intense și dureri de cap importante,

– stare de oboseală accentuată,

– tuse frecventă, uscată, obositoare.

Durata bolii – 7-10 zile

Măsuri generale

• Izolare la domiciliu, NU duceți copilul în colectivitate, evitați spațiile aglomerate!

Învățați copilul să poarte corect mască (aceasta trebuie să acopere nasul și gura) atunci când are o boală respiratorie.

O face pentru protecția lui (să nu apară și alte infecții respiratorii supra-adăugate), cât și pentru protecția celor din jurul lui (frați, bunici)!

• Măsuri igieno-dietetice: hidratare corectă, alimentație echilibrată, odihnă, igienă generală riguroasă (mâinile se spală minimum 20 de secunde, vesela se spală cu apă fierbinte), acoperirea gurii și a nasului când strănută sau tușește, dezinfecția suprafețelor, aerisirea periodică a camerei;
• Imunoprofilaxie cu vaccinuri gripale* (redefinite în fiecare an pentru a reflecta modificările de antigenitate ale tulpinilor circulante de virus);
• Profilaxia cu  medicamente  antivirale**  poate  fi  utilă  pentru  persoanele nevaccinate, în cazul în care apare un focar, în perioada de 2 săptămâni după vaccinare, necesare pentru dezvoltarea protecţiei prin anticorpi, sau în cazul în care tulpinile circulante sunt diferite de cele din vaccin.

Tratamentul gripal este mai ales simptomatic fiind recomandate:

• hidratarea corespunzăoare
• antitermice (scad febra)
• antialgice (atenuează durerile musculare, de cap și articulare)
• decongestionante nazale (pe bază de apă de mare, înaintea fiecărei mese și când merge la culcare)
• antitusive (doar la copiii peste 1 an! Tusea este ameliorată cu ajutorul dispozitivele de umidificare a aerului; mierea de albine poate fi folosită la copiii peste 1 an: ½ linguriță între 1-5 ani, 1 linguriță între 6-11 ani și 2 lingurițe peste 12 ani).

Medicamentele simptomatice ajută pacientul să suporte mai ușor boala, dar nu-l vindecă mai repede!

Antiviralele se administrează numai la recomandarea medicului curant având eficacitate sporită la debutul bolii (atunci când se desfășoară replicarea virală).

Antibioticele sunt contraindicate în infecțiile gripale, ele fiind rezervate cazurilor complicate cu suprainfecție bacteriană.

Deși suntem în plin sezon gripal, informațiile despre imunoprofilaxie sunt la fel de importante! Vă invităm să parcurgeți următoarele rânduri cu speranța că, dacă nu v-ați vaccinat, acum veți găsi argumente în plus ca să o faceți!

VACCINAREA

Vaccinul Trivalent / Tetravalent (ADN recombinat)

Vaccinul antigripal nazal pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 17 ani

• Vaccin gripal (viu atenuat, administrat pe cale nazală)
• Spray nazal, suspensie
• La copiii care nu au fost vaccinaţi anterior împotriva gripei sezoniere, trebuie administrată o a doua doză, după un interval de cel puţin 4 săptămâni.
• Contraindicații

– Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii (gelatină, gentamicină, ou)

• Atenționări
• astm bronşic sever sau wheezing activ,
• persoanele cărora li se administrează vaccinul trebuie să evite, pe cât posibil, contactul apropiat cu persoane imunocompromise sever (de exemplu, persoane cărora li se face un transplant de măduvă osoasă şi care necesită izolare) timp de 1-2 săptămâni după vaccinare
• Interacțiuni medicamentoase
• timp de 4 săptămâni după vaccinare, nu trebuie să administraţi salicilaţi copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani.

Importanța vaccinării gripale

• Este imunogen pentru un sezon, din cauza *scăderii titrurilor de anticorpi induse de vaccin şi *mutaţiilor antigenice de circulaţie a virusurilor gripale.
• Eficacitatea vaccinului gripal variază în funcţie de *similitudinea tulpinilor vaccinale cu tulpinile circulante şi de *vârsta şi starea de sănătate a beneficiarului.

Vaccinurile protejază până la 90% dintre persoanele vaccinate sănătoase sub 65 de ani şi numai 30%-40% dintre persoanele ≥ 65 de ani.

• Deşi vaccinul nu este foarte eficient în prevenirea bolii clinice în rândul persoanelor în vârstă, este eficace în prevenirea complicaţiilor şi deceselor.

Vaccinul este 50%-60% eficient în prevenirea spitalizării şi 80% eficient în prevenirea mortalitaţii.

Există medicamente care sunt indicate doar în anumite momente ale evoluției unei boli. Printre ele se află și  

**Medicamentele antivirale  folosite în tratamentul Gripei

Medicamentele antivirale trebuie administrate precoce (în primele 48 ore de la debutul simptomelor) în boală.

Există 2 clase de medicamente:

• inhibitori ai proteinei de gripă neuraminidază (oseltamivir și zanamivir; precum și peramivir, laninamivir).
• M2 blocante ale canalelor de protoni adamantanes (amantadina și rimantadina), la care rezistența la virus a fost frecvent raportată, limitând eficacitatea tratamentului.

OMS recomandă inhibitori de neuraminidază ca primă linie de tratament pentru persoanele care necesită tratament antiviral.

În cazul gripei trebuie evitate:

• antibioticele, care se prescriu numai în cazul unor complicații.
• aspirina, pentru că poate determina sindromul Reye.

Dragi cititori ai acestor rânduri vă rugăm să rețineți că durata simptomelor în diferite boli respiratorii de sezon este diferită și de mai lungă durată, pentru unele dintre ele!         Deci – nu intrați în panică!

Durata orientativă a simptomelor***
(pentru bolile obișnuite care apar iarna, la adulți)

Simptome	Durată
Infecții ale urechii	până la 4 zile
Dureri în gât	până la 1 săptămână
Răceală obișnuită	până la 1 săptămână și jumătate
Gripă	până la 2 săptămâni
Nas înfundat sau curgerea nasului	până la 1 săptămână și jumătate
Infecții ale sinusurilor	până la 2 săptămâni și jumătate
Tuse (care apare deseori după o răceală)	până la 3 săptămâni

***Tabel adaptat după „Get better without antibiotics” (Cum să te faci bine fără antibiotice), Health Service Executive Irlanda, și „Patients antibiotic information leaflet” (Broșura pentru pacienți cu informații privind antibioticele), Royal College of General Practitioners.

Disponibile la adresele:

http://www.hse.ie/eng/services/news/Get_better_without_antibiotics_leaflet.pdf și

http://www.rcgp.org.uk/clinical-and-research/target-antibiotics-toolkit/patient-information-leaflets.aspx

Când mergem la medic

• copilul respiră cu dificultate (se aude un șuerat/zgomot când trage aer în piept)
• copilul este palid, cu starea generală modificată
• febră înaltă (peste 38 °C în cazul copilului mai mic de 3 luni, peste 39°C în cazul copilului cu vârsta de 3-6 luni) sau febra durează mai mult de 5 zile.
• Nu poate bea lichide din cauza respirației dificile.

Bibliografie

1. Îndreptar de vaccinare în practica medicului de familie. Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (ed.), Amaltea, 2019,

• dedicat părinților. Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (ed.), Leistung Publishing, 2018,
• Algoritmi de practică pentru medicul de familie – vol II. Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (ed.), Amaltea, 2019,
• Cartea roz a vaccinări, ed. XIV, 2021, https://www.cdc.gov/vaccines/pubs/pinkbook/flu.html