Home / Bebelus / Alimentatie / Cât de importantă este carnea în dezvoltarea copilului

Cât de importantă este carnea în dezvoltarea copilului

În ultimii ani,  a avut loc o schimbare continuă a trendurilor în alimentație: vegetariană, vegană, raw-vegană… Și prima incriminată ca fiind nesănătoasă și eliminată din alimentație a fost carnea. Ana-Maria Ioniță (foto), tehnician nutriționist și blogger (http://anaionita.com/), ne spune când introducem carnea în alimentația copilului și cât de importantă este pentru dezvoltarea lui.

În comparație cu noi adulții,  copiii sunt în plin proces de creștere și dezvoltare și principalele ingrediente pentru o dezvoltare normală  sunt proteinele de calitate, pe care le găsim în carne, lactate și ouă.

Desigur, combinațiile de cereale și leguminoase pot compensa oarecum lipsa alimentelor de origine animală, dar tubul digestiv încă fragil al copilului va fi încărcat cu o cantitate mare de fibre.

Dacă mama alege să nu-i introducă carnea în alimentația copilului face o mare greșeală. Alimentația vegană este lipsită de vitamina D3, esențială pentru evitarea rahitismului și pentru construcția unor oase sănătoase. De asemenea, nici vitamine cum ar fi retinolul (vitamina A activă) sau vitamina B12 nu sunt găsite în alimentele de origine vegetală.

Atât Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cât și Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică (ESPGHAN) recomandă introducerea cărnii slabe în alimentația sugarilor între 6 și 8 luni, iar apoi consumul săptămânal al acesteia.

De ce? Deoarece, după cum am spus și mai sus, carnea  reprezintă o sursă valoroasă de:

– proteine de calitate, sunt prezenți toți aminoacizii esențiali (adică acei aminoacizi ce nu sunt produși de organismul uman, ei trebuind procurați din alimentație);

– acid arahidonic, din familia acizilor grași polietilenici esențiali (LCPUFA) din seria n-6, foarte bine reprezentat la nivelul creierului sugarului;

– vitamine din grupul B, dar și vitaminele A și E (care se găsesc în special în ficat);

– minerale, mai ales fier și zinc. În jurul vârstei de 6 luni rezervele hepatice de fier ale sugarului născut la termen se epuizează, laptele de mamă reprezintă o sursă săracă de fier, iar apariția anemiei feriprive, cu toate consecințele sale dramatice, este o realitate dacă nu se intervine nutrițional.

De asemenea, sunt studii recente care au demonstrat legătura dintre consumul de carne în perioada de sugar și o bună dezvoltare neurocognitivă și motorie la vârsta de 12 luni, respectiv 22 de luni.

Introducerea cărnii în alimentație se va face ușor, după principiile diversificării: se începe cu o cantitate mică,  aproximativ o  linguriță, apoi se va crește  cantitatea în funcție de preferințele bebelușului.

Spre vârsta de 1 an cantitatea de carne este de 25-30 grame pe zi. Mulți bebeluși au tendința de a refuza primele mâncăruri ce conțin carne datorită gustului și texturii diferite, dar, în final, cu răbdare, aceasta este acceptată.

Din primele luni de diversificare, bebelușul poate consuma carne de găină, curcan și vită. Carnea unor specii precum porc, rață, oaie, vânat este mai greu de digerat, iar recomandarea pediatrilor români este de a o oferi după vârsta de aproximativ 3 ani.

Dieta vegetariană nu este recomandată la copii, ea putând duce la grave carențe de micronutrienți (vitaminele B, A, dar mai ales fier și zinc) cu repercusiuni asupra dezvoltării ulterioare a copilului.

Dacă se insistă în a urma acest tip de alimentație, recomandările ESPGHAN sunt de a oferi sugarului cel puțin 500 ml lapte de mamă sau formulă de lapte pe zi împreună cu alte produse lactate (brânză, iaurt).

Regimul alimentar strict vegan nu asigură o creștere optimă a copilului, ducând la retard statural și deficit în dezvoltarea neuromotorie.

Cum preparăm carnea?

Recomand pentru sugari și copiii mici (1-3 ani)  carnea să fie fiartă (la aburi sau direct în apă) sau la cuptor. Carnea va fi fiartă timp de 2-3 ore sau până devine moale și ușor de tăiat. După gătirea corectă a cărnii, aceasta va fi adăugată în diferite combinații de legume, pasată bine cu blenderul și apoi oferită copilului.

Surse:

Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de  Sănătate. Raport  Național  de  Sănătate  a  Copiilor  și  Tinerilor  din  România  2014. http://insp.gov.ro/sites/cnepss/sanatatea-copiilor/

HG nr. 568/2002, republicată2009, privind Iodarea universalăa sării destinate consumului uman,  hranei  animalelor  și  utilizarii  în  industria  alimentară.  MO,  Partea  I  nr.  150  din  10 martie 2009

Child, Young. “Infant and Young Child Feeding”Nutrition (2011)

NICE    public    health    guidance    11    ”Maternal    and    child    nutrition” https://www.nice.org.uk/guidance/ph11

About Mariana Robescu

Este food-editor la revista Pap tot. Este pasionată de gătit, inventează tot timpul noi mâncăruri și, cel mai important lucru, oferă din creațiile ei culinare tuturor celor din jur. Iubește ceea ce face și asta se vede în fiecare clipă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.