PapTot.ro – Sarcină, naştere, primul an de viaţă, îngrijirea şi educarea copiilor între 0-14 ani, viaţă de familie – Revista PapTot!
Bebelușii nu pot vedea perfect când se nasc. Un bebeluș se uită fix la obiecte, iar părinții se întreabă ce observă cu atât de mult interes. Se gândește la ceva sau se uită în spațiu? Informațiile care urmează, cu siguranță te vor ajuta să descoperi că ei nu văd lucrurile la fel ca tine.
La naștere
Să începem prin a spune că un bebeluș nu se naște orb, dar nu poate vedea foarte departe. De fapt, el poate vedea doar la o distanță de aproximativ opt centimetri, suficient de departe pentru a distinge fața mamei sale care îl hrănește. Este normal ca vederea sa să nu fie încă perfectă, deoarece vederea este ultimul simț care trebuie dezvoltat. Într-adevăr, un bebeluș începe să perceapă lumina în a șaptea lună a vieții sale uterine și asta doar dacă este o lumină foarte puternică.
Dar culoarea ochilor bebelușului?
Majoritatea nou-născuților se nasc cu ochi albaștri gri. Culoarea lor se va schimba pe toată perioada primului an, culoarea definitivându-se undeva pe la 8-12 luni. Culoarea finală a ochilor bebelușului este direct legată de genetica părinților, așa cum puteți vedea în tabelul următor.
Percepția culorii
La naștere, bebelușii nu percep culorile și pot aprecia doar contrastele puternice dintre culorile întunecate și cele mai palide, care se traduc în alb și negru. Celulele din ochi care îi vor permite să detecteze culorile nu au ajuns încă la maturitate.
Percepția culorilor este, prin urmare, dobândită în timp. La trei luni bebelușul începe să perceapă roșu și verde, apoi albastru și galben. În jur de patru luni distinge mai multe nuanțe ale unei culori. El poate distinge, de exemplu, verdele pădurii de un alt fel de verde. Între 4 și 12 luni, el va percepe culorile așa cum fac adulții.
Dezvoltarea vederii unui bebeluș
La 4 săptămâni urmărește cu ochii obiectele care se mișcă lângă fața lui.
La 6 săptămâni urmărește cu ochii oamenii, obiectele și animalele care se mișcă undeva mai departe în cameră.
La 8 săptămâni, el continuă să urmărească un obiect în mișcare, vertical și circular și sunt atrași de lumina telefonului. Atunci când fixează obiectele ei încep să distingă și trăsăturille fețelor.
La 10 săptămâni, el percepe diferența dintre obiectele concave și obiectele convexe.
La 3 luni urmărește un obiect de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga. Privește obiectele care se mișcă în timp ce întoarce capul. El recunoaște verde și roșu, iar curbura obiectivului său se adaptează la distanță chiar mai bine decât la adulți.
La 4 luni începe să-și observe mâinile, pe care le ține aproape de fața sa. Poate diferenția nuanțele aceleiași culori și poate vedea clar la un metru distanță de el.
Între 4 și 6 luni, ochii lui suprapun imaginile și începe să perceapă reliefuri și distanțe. Această nouă abilitate tridimensională îl ajută să prindă jucăriile pe care le dorește.
La 6 luni încearcă să vadă mai bine ceea ce îl interesează schimbându-și poziția. De asemenea, recunoaște fețele părinților, ale bunicilor, recunoaște jucăriile preferate și mâncarea de la distanță.
La 8-10 luni, copilul observă lucrurile mici, poate să apuce obiecte cu degetele, este interesat de imagini.
La 12 luni, ochii au deja culoarea lor finală. Poate să privească pe fereastră, recunoaște obiecte/imagini și se joacă de-a v-ați ascunselea.
La 2 ani, acuitatea sa vizuală este normală.
Lumina
Cele mai interesante două lucruri pe care le poate urmări un nou-născut, după fețele părinților, desigur, sunt variațiile de lumină și imaginile noi. Pe de altă parte, chiar dacă apreciază jocul luminii, este încă foarte sensibil la intensitatea acesteia și probabil că va închide ochii dacă este supus unei lumini puternice.
La ce să fii atent?
Dacă bebelușul se uită în sus, dacă nu urmărește obiecte în mișcare, dacă lovește obiecte sau dacă închide regulat unul dintre ochi, nu ezita să consulți un optometrist. Există teste pentru copii mici, iar majoritatea problemelor oculare pot fi rezolvate dacă sunt depistate la timp.
