
S-a scris mult pe această temă, dar mereu mai este ceva de spus, fiecare tată vitreg având o poveste, pe care o trăiește diferit. A fi tată vitreg nu este ușor și nu mulți sunt pregătiți pentru asta. Astăzi aflăm povestea lui Vlad.
Am 36 de ani, nu am copii, am o slujbă care îmi ocupă mult timp și am o viață socială activă. Dacă unul dintre prietenii mei mi-ar fi spus acum câțiva ani: „Hei, omule, te vei căsători cu o femeie cu copii”, aș fi izbucnit în râs spunând: „Ești bolnav”!
Tu îți alegi rolul
Și acum, ca și cu alte multe ocazii, am avut de ales, pentru că întotdeauna avem de ales. Am întâlnit o femeie excepțională, cu mai mulți copii. Trei, două fete și un băiat, apropiați ca vârstă.
Personal, nu am renunțat niciodată la a avea copiii mei, dar planuri în acest sens nu aveam pentru că nu găsisem femeia potrivită. Am copii în preajma mea de la soră, de la veri, de la frate, prieteni. Sunt frumoși, sunt drăguți, totul este minunat. Când îi vizitez le cumpăr multă ciocolată și multe jucării, ne distrăm și după plecarea mea totul se încheie. Părinții sunt acolo pentru somn, teme, plâns, crize, scutece, băi și orice altceva. Rămân unchiul drăguț, persoana amuzantă.
Unii tătici vitregi vin devreme în viața unui copil. Alții, ca mine, ajung când copiii sunt mai mari. Deci, învățăm repede rolul de tată vitreg, dar și copiii îl învață pe al lor.
Rolul unui tată vitreg nu este clar, la început fiind un intrus pentru acești copii. Întrucât noi, tăticii vitregi, încercăm din răsputeri și neîndemânatic să creăm o relație, nu este atât de ușor. Suntem ca un elefant într-un magazin cu porțelanuri. Încercăm să fim prietenii copiilor, în timp ce suntem iubitul mamei. Uneori, îi auzi spunând: „Dacă nu ești fericit, întoarce-te de unde ai venit” sau „Ești la mine acasă, nu la tine” și nu știi ce să faci.
O provocare frumoasă
A iubi o femeie este palpitant și minunat, dar a trăi cu ea și cu copiii ei este o provocare foarte mare. Cheia este să-ți iei timp. În cazul meu, iubita a decis să aștepte înainte de a le spune copiilor că „prietenul mamei” este de fapt iubitul ei. Au trecut aproape nouă luni ca să le spunem.
Acești copii mă iubesc. Nu mă iubesc ca pe tatăl lor, deoarece tatăl lor va rămâne întotdeauna tatăl lor și nici nu vreau să-i iau locul vreodată. Deși nu știu cu adevărat care este rolul meu, eu îi iubesc pentru că sunt copiii femeii pe care o iubesc. Ea este prietena mea, confidenta mea, iubita mea și copiii ei sunt parte din noua mea viață alături de ea, o viață care decurge frumos.

cu băiatul, la una dintre hârjoneli
Timp, timp…
Această adaptare necesită timp, dar tatăl vitreg nu are atât de mult timp cât și-ar dori. El încearcă să aibă o relație frumoasă atât cu iubita lui, cât și cu copiii acesteia. Devii membru al unei familii despre care nu știi nimic, care are o mulțime de amintiri, călătorii și bucurii de tot felul… Recunosc, egoist, uneori sunt gelos pe acest lucru.
După părerea mea, este important să nu grăbești lucrurile. Trebuie să lași timpul să-și facă treaba. Este ușor de spus, dar greu de făcut, deoarece tatăl vitreg nu are controlul asupra agendei familiale. În noua lui viață, tot ce este legat de copii a fost deja stabilit. Din fericire, există și decizii care trebuie luate și care îi oferă posibilitatea de a se afirma și în fața cărora copiii se bazează pe el.
Pas cu pas
Pe scurt, să iei locul tatălui unor copii nu se întâmplă peste noapte. Trebuie să construiești acest rol cărămidă cu cărămidă. Trebuie să ai încredere în mamă și mai ales în copii. Este nevoie de tact, discernământ și sacrificiu de sine. Dar merită efortul.
În concluzie, ca tată vitreg trebuie să ții cont de faptul că poate exista un fel de competiție între tine și tatăl natural, dar trebuie să știi că este suficient loc în inimile acestor copii pentru amândoi. Trebuie doar să-i asculți și, mai presus de toate, să nu-i pui să aleagă. Viața lor este destul de grea și așa.
Dacă cineva mi-ar spune astăzi: „Hei, omule, te vei căsători cu o femeie cu copii”, aș răspunde: „Da și sunt mândru de asta. Am o soție minunată și am învățat să fiu fericit alături de noua mea familie”.
PapTot.ro – Sarcină, naştere, primul an de viaţă, îngrijirea şi educarea copiilor între 0-14 ani, viaţă de familie – Revista PapTot!
