Interviu cu dr. Gheorghe Chiriac-Babei: Zahărul? Corect este să-l consumăm cu măsură! - PapTot.ro - Sarcină, naştere, primul an de viaţă, îngrijirea şi educarea copiilor între 0-14 ani, viaţă de familie - Revista PapTot!

Home / Copil / Alimentatie / Interviu cu dr. Gheorghe Chiriac-Babei: Zahărul? Corect este să-l consumăm cu măsură!

Interviu cu dr. Gheorghe Chiriac-Babei: Zahărul? Corect este să-l consumăm cu măsură!

O mulțime de întrebări adresate redacţiei noastre se referă cantitatea de zahăr recomandată copiilor, mai ales în primii ani de viaţă. Părerile sunt împărţite: unele mame îl exclud de tot din mâncarea celor mici, altele nu. Ceea ce trebuie să ştie însă şi unele şi altele este faptul că un consum raţional eleimină orice dilemă.

De unde i se trage zahărului proasta reputație? Ne despart doar două-trei decenii de lunga perioadă în care era dat fără restricții copiilor, iar efectele lui nu erau atât de „criminale“ cum par astăzi… Ce s-a schimbat între timp?

În prezent, consumul de zahăr din ţările industrialzate a ajuns la cifre foarte mari şi de aceea este incriminat că provoacă tot mai frecvent sindromul inflamator cronic nespecific, exprimat prin tot ce înseamnă bolile civilizației (diabet, obezitate, ateromatoză, sindrom metabolic etc). Şi totuşi, zahărul adăugat în alimente are calorii, dar nu are nicio substanță inflamatorie cu efecte atât de dăunătoare şi nici substanţe nutritive-plastice. Pe de altă parte, unele studii au sugerat legătura directă între aportul constant de zahăr  și crearea dependenței (mecanismul este același ca și în cazul consumului de droguri: creierul eliberează opoide și dopamină, generând cercul vicios dintre consum și obținerea stării de bine). Prin urmare, consumul de zahăr trebuie doar raţionalizat.

Este mai bine să folosim înlocuitori ai zahărului?

Nu. Și ei aduc în creier informația de substanță dulce. Deci, determină secreția de insulină care generează senzația numită „foame de dulce“. Printre înlocuitori se numără dextroza, glucoza, siropul de malț, îndulcitorul din porumb, fructoza, maltoza, siropul de agave, concentratul din suc de fructe, sucroza, zahărul invertit, stevia, dar și mierea, componente menționate frecvent pe etichetele diverselor produse din magazine.

Revenind la zahăr, dacă este responsabil de atâtea rele, n-ar fi mai bine să-l excludem din alimentație?

Nu. Acest lucru se referă și la copii. Corect este să-l consumăm cu măsură. Iată de ce:

  • Proteinele și lipidele „ard“ la „focul“ glucozei.
  • Aportul de glucide complexe (amidonuri) necesită, de asemenea, metabolizarea cu ajutorul glucozei rezultate din zahăr pentru a putea fi utilizate de organism.
  • Carburantul creierului și al inimii este tot glucoza. Pentru funcționarea optimă a organismului, glucoza este stocată de ficat și de mușchi sub formă de glicogen, moleculă ce trebuie şi ea desfăcută în glucoză. Carența de glucoză generează „foamea“ de glucoză, deci organismul intră într-un cerc vicios. Dar, iată și un argument din domeniul biochimiei, care arată ce se întâmplă când excludem zahărul din alimentație: prin fierbere, molecula de zaharoză (molecula zahărului) se invertește, scindându-se într-o moleculă de glucoză și una de fructoză. Ca să ajungă în celule, glucoza are nevoie de insulină. Ce se întâmplă însă dacă înlocuim zahărul cu fructoză? Fructoza (componenta dulce a fructelor) nu necesită metabolizarea insulinei pentru absorbția intestinală. Absenţa glucozei din organism are efecte nedorite asupra copilului: oboseală, astenie, crampe musculare, capacitate redusă de efort fizic şi intelectual, depresie imună etc. Şi apare „foamea de glucoză”, generată tocmai de carenţa de glucoză. Studii foarte serioase au demonstrat că înlocuirea glucozei (care produce glicogenul din ficat) cu fructoză are ca efect „ficatul gras“. Prin urmare ideea „înlocuiesc zahărul cu dulcele din fructe“ ascunde în ea o bombă cu explozie întârziată.

Astăzi auzim tot mai des de micul dejun cu cereale, fără lipide şi cu puţine proteine…

Acest tip de mic-dejun cu baza în cereale, dar fără lipide şi cu puţine proteine determină o explozie glucidică urmată de o adevărată prăbuşire: după 2 ore, copilul este obosit, somnolent chiar, cu o capacitate redusă de reacţie la stres. Cel mai bun mic-dejun este cel englezesc. Pentru copii nu trebuie uitată tartina cu unt și cu gem, dulceață, miere. Ea furnizează o energie durabilă. Prin urmare, perioada de creștere și dezvoltare a copiilor nu trebuie privată de glucide rapide (cu indice glicemic mare) care asigură carburantul necesar acestei efortului fizic intens sau etapelor de structurare-dezvoltare a creierului.

Este mai bun zărul brun sau melasa?

Melasa şi zahărul brun sunt etape inferioare de prelucrare a zahărului rafinat. Prin urmare, ele conţin şi o mulţime de compuşi toxici de degadare a celulelor vegetale.

Un ultim sfat pentru părinţii care exclud zahărul din alimentaţia copilului…

Corect este să-l consumăm cu măsură, raţional. Puţin este mai bine decât deloc.

 

About Mariana Robescu

Este food-editor la revista Pap tot. Este pasionată de gătit, inventează tot timpul noi mâncăruri și, cel mai important lucru, oferă din creațiile ei culinare tuturor celor din jur. Iubește ceea ce face și asta se vede în fiecare clipă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.