MIT SAU ADEVĂR? „Băieții plâng mai puțin decât fetele”

Baietii plang mai putin decat fetele? Un băiețel de trei ani cade în parc și începe să plângă. Înainte ca mama lui să ajungă lângă el, cineva spune, aproape reflex: „Hai, ești băiat mare! Băieții nu plâng.” Este o replică pe care mulți dintre noi am auzit-o în copilărie și care continuă să fie transmisă din generație în generație. Deși pare inofensivă, ea ascunde una dintre cele mai răspândite convingeri despre felul în care ar trebui să se comporte băieții.

Dar chiar plâng băieții mai puțin? Sau învață, încă de mici, că anumite emoții trebuie ascunse?

Lacrimile nu țin cont de gen

În primii ani de viață, băieții și fetele își exprimă emoțiile în mod foarte asemănător. Plâng atunci când le este foame, când sunt speriați, când se lovesc sau când au nevoie de alinare. Creierul lor nu face diferența între „emoții de băiat” și „emoții de fată”.

Diferențele apar, de cele mai multe ori, pe parcursul copilăriei, odată cu mesajele pe care le primesc din jur. Fără să își dea seama, adulții îi încurajează adesea pe băieți să își controleze tristețea și vulnerabilitatea, în timp ce fetelor le este permis mai ușor să plângă și să vorbească despre ceea ce simt.

Astfel, nu emoțiile sunt diferite, ci felul în care copiii învață că este „acceptabil” să le exprime.

Ce învață un copil atunci când îi spunem să nu plângă

De cele mai multe ori, părinții nu spun „Nu plânge!” din lipsă de empatie. O fac pentru că vor să-l liniștească repede sau pentru că își doresc să îl vadă puternic. Însă copilul poate înțelege altceva: că tristețea este o emoție pe care trebuie să o ascundă.

În timp, băiatul nu încetează să simtă. Învață doar să nu mai arate ce simte.

Uneori, emoțiile pe care nu le poate exprima prin lacrimi ies la suprafață în alte forme: iritabilitate, agresivitate, retragere sau dificultăți în a vorbi despre ceea ce îl doare. Nu pentru că este mai puțin sensibil, ci pentru că nu a avut ocazia să învețe un limbaj sănătos al emoțiilor.

Curajul nu înseamnă să nu plângi. Curajul înseamnă să poți recunoaște ceea ce simți și să mergi mai departe.

Copiii au nevoie de modele, nu de măști

Felul în care adulții își exprimă propriile emoții devine una dintre cele mai importante lecții pentru copii. Dacă un tată spune, din când în când: „Astăzi am avut o zi grea și sunt puțin trist”, copilul învață că vulnerabilitatea nu este o slăbiciune, ci o parte firească a vieții.

La fel, atunci când părintele îi spune: „Știu că te doare” sau „Este normal să fii supărat”, nu îl face mai sensibil. Îl ajută să înțeleagă că emoțiile nu trebuie ascunse, ci înțelese.

Copiii care învață să își recunoască și să își exprime emoțiile dezvoltă, în timp, relații mai sănătoase, comunică mai ușor și gestionează mai bine situațiile dificile. Nu devin mai fragili. Devin mai echilibrați.

Poate că adevărata putere nu stă în a nu plânge niciodată. Poate că stă în a ști că lacrimile nu spun că ești slab, ci că ești om. Iar copiii, indiferent dacă sunt băieți sau fete, au nevoie să crească într-o lume în care toate emoțiile își găsesc locul, fără teamă și fără rușine.

Mit sau adevăr?

Mit: „Băieții plâng mai puțin decât fetele.”

Adevăr: Băieții și fetele simt emoțiile cu aceeași intensitate. Diferența apare, de cele mai multe ori, din mesajele pe care le primesc de la adulți și din așteptările societății. A-i permite unui băiat să plângă nu îl face mai slab, ci îl ajută să devină un adult care își înțelege și își gestionează sănătos emoțiile.

Pe lângă acest articol despre Baietii plang mai putin decat fetele, te invit să citești și Copilul răsfățat poate deveni independent?