Agnieszka Olejnik, scriitoare poloneză: „Îmi plac cărțile în care găsim mai ales cuvinte, iar imaginile sunt doar un adaos – nu invers”

Agnieszka Olejnik este o scriitoare poloneză care a scris treizeci și cinci de romane pentru adulți, adoles­cenți și copii. Prima ei carte, „Ava i Tim. Droga na północ” (Ava și Tim. Drumul spre nord), le-a fost dedicată lui Wojtek, Maciek și Jacek – cei trei fii ai ei. Agnieszka este profesoară de limba polonă și limba engleză într-o școală cu învățământ primar. Cel mai mare vis al ei este să călătorească în jurul lumii. Iubește natura și munții, precum și înghețata cu aromă de cafea. Recent, i-a fost tradusă și publicată cartea Aventură în Lumea Basmelor de către Editura Ars Libri Junior.

1. Cum ați început să scrieți? Ce v-a inspirat să scrieți cărți pentru copii?

Întotdeauna am scris, chiar și când eram copil. Îmi cream propriile finaluri alternative ale cărților, desenelor animate sau filmelor mele preferate. Așa că a fost destul de natural – am început să le spun povești de noapte bună fiilor mei și, cum ei voiau mai mult, am decis să scriu eu poveștile. În cele din urmă, am adunat totul în trei cărți pentru copii: „Ava i Tim. Droga na północ” (Ava și Tim. Drumul spre nord), „Awantura w bajkach” (Aventură în Lumea Basmelor) și „Sikorka Mela” (Mela, pițigoiul albastru). 

2. Cum a evoluat piața de carte din Polonia de când ați început să scrieți cărți? Vă influențează modul în care scrieți cărțile?

Cărțile mele sunt publicate din 2013 – înainte de asta am scris doar pentru mine și pentru copiii mei. În această perioadă s-au schimbat multe lucruri. Au apărut noi tendințe – iar unele dintre ele au dispărut. De exemplu, cărțile fantasy erau foarte populare în Polonia, apoi, pentru o vreme, oamenii au vrut să citească cărți mai realiste, iar acum acest gen revine. Dar, sincer, nu are niciun impact asupra scrisului meu. Inspirațiile mele sunt imprevizibile, provin din surse diferite: poate fi o carte, un film, o pictură, un cântec sau o conversație. Nu-mi pot imagina să scriu ceva doar pentru că vrea cineva sau pentru că se vinde bine.

3. Ce le puteți spune cititorilor români despre cartea dumneavoastră apărută recent la Editura Ars Libri Junior?

Aventură în Lumea Basmelor este o poveste în care cititorii îi regăsesc pe eroii unor povești cunoscute, ca de exemplu Albă-ca-Zăpada și cei 7 pitici, Scufița Roșie și Lupul. Dar aventurile lor sunt cu totul diferite față de cum sunt cunoscute și sunt surprinzătoare. Ei au o misiune de îndeplinit, deoarece lumea lor magică este în pericol.  

Sper ca și copiii români să iubească povestea la fel ca și cititorii mei polonezi. Primesc recenzii foarte entuziaste: oamenii spun că este amuzantă, dar în același timp emoționantă, părinții o citesc împreună cu copiii și se bucură de acest lucru. Întreaga familie vorbește despre intrigă și discută despre final. Și râd foarte mult.

4. Ce cărți pentru copii preferați (chiar și cele citite în copilărie)?

Îmi plac cărțile în care găsim mai ales cuvinte, iar imaginile sunt doar un adaos – nu invers (așa cum se întâmplă uneori acum). Seria mea preferată a fost întotdeauna „Moomins” de Tove Jansson. În special „Familia Finn Moomintroll”, „Moominsummer Madness” și „Moominland Midwinter”. Încă mai am cărțile vechi, cu pagini gălbui, murdare, aproape rupte în bucăți – au peste 40 de ani. Dar le iubesc. Visul meu a fost întotdeauna să am o familie la fel ca cea descrisă de Tove: o familie în care toată lumea este diferită și totuși iubită și acceptată necondiționat.

5. Ce proiecte de cărți aveți în plan?

Scriu mai ales pentru adulți. Tocmai am terminat un proiect foarte provocator și dificil, care a fost o trilogie despre locuitorii germani și polonezi din zona de graniță în care locuiesc, cu acțiunea plasată în anii 1938-1945. Cercetarea a fost dificilă din punct de vedere emoțional pentru mine. Așa că acum am de gând să scriu ceva mai ușor, amuzant și optimist. Poate ceva pentru copii, cine știe?