Masa de Paste? Multe mămici ne-au asaltat cu întrebări legate de alimentația copiilor pe perioada Sărbătorilor pascale. Dacă au voie să le dea cozonac, ouă, pască, miel…Au voie sare? Dar zahăr? Ne-a răspuns la toate aceste întrebări dr. Alina Antohe, medic specialist pediatru.

Vin sarbătorile pascale și pe masa de Paște se vor afla multe preparate indigeste pentru cei mici, dar mămicile vor fi tentate să le ofere. Ca medic, ce le recomandaţi mamelor în această privinţă?
De Sărbători, în general, suntem tentați să umplem prea mult masa atât pentru noi adulții, cât și pentru copii. Fiecare vârstă are provocările ei. Fie că vorbim despre un sugar sau de un copil trecut deja de provocările diversificării, pot apărea situații neplăcute atât de ordin digestiv, cât și alergic. Așadar, mamele copiilor în curs de diversificare trebuie să respecte regula celor 3 zile, spațiind astfel alimentele nou introduse, să ofere alimente proaspete, bine spălate, păstrate la temperatura optimă și gătite corespunzător (fierbere, abur, cuptor). Când vine vorba despre copiii mai mari, dincolo de regulile elementare de spălare a alimentelor crude, spălare a mâinilor, gătire corespunzătoare a preparatelor de natură animală, echilibrul este regula de bază. Masa de Paște nu trebuie să fie un exces de mâncare, ci trebuie consumat câte puțin din diverse alimente, fără a se exagera fie cu ouăle, dulciurile sau alte preparate ce pot deveni indigeste în cantități mari.
Oul este vedeta meniului de Paște. Sub ce formă îl dăm celor mici și în ce cantitate?
Oul este un aliment complet, perfect din punct de vedere nutrițional. Dacă el este cosumat în variate moduri de gătire, nu îmi place să îl restricționez la 2-3 pe săptămână. Copiii după vârsta de 1 an îl pot consuma chiar și zilnic dacă este gătit alternativ fiert, omletă, budincă, găluște s.a.m.d. Ca atare, până la vârsta de 1 an limităm consumul de ouă la 2 pe săptămână. Nu trebuie ignorat faptul că de Paște ouăle sunt gătite prin fierbere, iar aici vorbim despre fierberea oului cel puțin 10 minute. Deci avem un ou fiert tare care se digeră extrem de greu. Dacă cel mic are o vezică biliară cudată, mai lentă, disconfortul digestiv nu întârzie să apară. Așadar, prudența este cuvântul de ordine. Atenție însă și la cum sunt păstrate ouăle fierte. Dacă au fost uitate într-un coș pe masă afară, la soare, riscul este chiar de toxiinfecție alimentară.
Când recomandaţi introducerea cărnii de miel în meniul celor mici? Cum să o preparăm pentru cei ei?
Carnea de miel este o carne ceva mai grasă și care se digeră mai greu, motiv pentru care este temporizată introducerea ei în alimentația copiilor până după vârsta de 2 ani. Când putem astfel să le-o oferim celor mici o putem găti la cuptor sau prin fierbere. Dacă însă este preparată la grătar, trebuie evitat, ca și în cazul altor fripturi, oferirea acelor zone arse.
Acum apar şi primele verdeţuri de primăvară: spanac, salată, ridichi, ceapă verde. Le putem oferi copiilor mai mici de 1 an în formă crudă?
Alimentele în stare crudă aduc nutrienți benefici organismului, din categoria micronutrienților, vitamine și minerale. Așadar sunt binevenite în alimentația copiilor. Regula de bază este ca acestea să fie cu mare grijă spălate. Până la vârsta de 8 luni, copilul nu mănâncă prea bine bucăți, astfel nu este momentul să începem oferirea de alimente bucăți tocmai cu aceste vegetale, deoarece unele au o consistență dură (ridichi), altele (salata, ceapa, spanacul) îi pot crea un disconfort la înghițire, se pot lipi pe palatul dur sau moale și pot cauza chiar accidente. După vârsta de 9 luni însă, dacă cel mic a fost familiarizat cu alimentele de tip bucăți, poate primi și câteva bucățele din vegetalele de pe masa de Paște.

De la ce vârstă putem oferi copiilor pască și cozonac și în ce cantitate?
Până la vârsta de 1 an, copiii nu ar trebui să primească sare și zahăr suplimentar în alimentația lor. Așadar, dacă acestea sunt preparate cu zahăr ar trebui oferite după această vârstă. Dacă însă avem de-a face cu un sugar de 10 luni care deja mănâncă bucăți bine și a primit în diversificare toate alimentele regăsite în pască sau cozonac, nu reprezintă o tragedie dacă acesta primește câteva guri din respectivele produse. Însă mămicile de sugari pot lua în calcul să facă dulciuri în casă pentru cei mici în care să înlocuiască zahărul cu niște fructe uscate (de ex. curmale) sau chiar morcovi sau sfeclă roșie. Când vorbim despre copiii mai mari, revin la echilibrul despre care vorbeam mai sus: 1-2 felii de cozonac sunt suficiente atât cât să satisfacă o poftă de dulce și să nu provoace disconfort.
Există voci care recomandă excluderea completă a zahărului şi a sării din alimentaţia copiilor? Dv. ce recomandaţi?
Sarea nu se adaugă în mâncare în primul an de viață. Însă ulterior, atâta vreme cât este folosită cu prudență (atât pentru copii, dar și pentru adulți) nu aduce niciun prejudiciu unui organism sănătos. Să nu uităm totuși că sarea, dincolo de substanța în sine, este și iodată, deci ne aduce și un necesar de iod pentru formarea hormonilor tiroidieni. Însă când vine vorba de zahăr, este util să îl temporizăm cât putem în alimentația celor mici. Există o mulțime de variante de înlocuire a dulcelui din zahăr. În primul rând mă refer la fructe (care aduc atât porția de dulce, cât și de vitamine, fibre), dar și la legume, fructe uscate, miere (atenție nu trebuie exagerat nici aici, deoarece tot un zahăr este, deși într-adevăr mai natural) și siropuri (de agave, de arțar).
Ce beneficii importante aduc verdeţurile proaspete în alimentaţia copiilor si dacă le punem pe masa de Paste?
Verdețurile aduc vitamine și antioxidanți în dieta noastră a tuturor. Un alt aspect important este reprezentat de fibre care îmbunătățesc digestia și scad nivelul grăsimilor de sânge (aspect mai puțin relevant în cazul copiilor mici). Atenție însă! Spanacul nu ar trebui consumat sub vârsta de 10 luni, din cauza conținutului crescut de oxalați care pot lega calciul din lactate, iar aceste complexe se pot depune la nivel renal sub formă de oxalați de calciu.

Care sunt cele mai nocive combinaţii de alimente în această perioadă şi cum afectează acestea digestia copiilor?
Nu aș putea spune că există combinații nefericite. Ce îi afectează pe copii, dar și pe noi adulții sunt excesele și lipsa unui echilibru în alimentație, precum și lipsa spațierii meselor (așa-numita „ciuguleală permanentă”). Copiii în general se simt în confort atunci când au o rutină, inclusiv în programul de masă. Dacă însă în perioada Sărbătorilor ei vor gusta din oră în oră din toate, nu vor mai mânca corespunzător mesele principale și vor acuza dureri abdominale, balonare, greață, uneori chiar vărsături sau diaree. Astfel, chiar dacă dorim să îi oferim și friptură de miel, pască, cozonac, dar și ou fiert, ar fi bine să le organizăm în cadrul unor mese spațiate cu un repaus digestiv de 3 ore.
Cum ar trebui să arate meniul unui copil de 1 an în zilele pascale?
Meniul nu trebuie să fie mult diferit de mesele lui anterioare. Vorbim totuși despre un copil care până nu demult mânca doar lapte matern sau formulă. Astfel, doar pentru că și-a sărbătorit prima aniversare nu trebuie pus la masă cu adultul și să mănânce cot la cot cu el. Poate mânca un mic-dejun cu cereale (pentru o eliberare lentă a energiei), un terci de ovăz cu fructe uscate, de exemplu. Ulterior, o gustare (un fruct sau poate chiar un ou fiert… primul ou ciocnit de Paște din viața lui). Masa de prânz, cea mai importantă a zilei, poate fi oferită din mâncarea adultului dacă este o supă/ciorbă de curcan, de exemplu, sau o friptură (pui, curcan, vită sau chiar porc – o carne bine fasonată, fără grăsime) cu garnitură (piure, orez), eventual și ceva verdețuri de primăvară. Cea de-a 2-a gustare poate veni cu un iaurt, o budincă sau poate chiar o felie de pască sau cozonac, în timp ce cina (a 3-a masă ca importanță din zi, după prânz și mic-dejun) trebuie să fie ceva mai ușor (o budincă din paste cu brânză, un pește la cuptor).
Pe lângă acest articol cu masa de Paste mai puteti citi si Cu toata familia la masa de paste.
PapTot.ro – Sarcină, naştere, primul an de viaţă, îngrijirea şi educarea copiilor între 0-14 ani, viaţă de familie – Revista PapTot!
