Home / Bebelus / Alimentatie / Interviu cu dr. Mihaela Ciauș: “Obiceiurile alimentare învățate în copilărie au impact și în viața de adult”

Interviu cu dr. Mihaela Ciauș: “Obiceiurile alimentare învățate în copilărie au impact și în viața de adult”

Din ce în ce mai multe studii arată că numărul copiilor obezi este din ce în ce mai mare. Vorbim despre acest lucru cu  Mihaela Ciauș (foto), medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, la Clinica Medicover București.

1.Ce v-a determinat să vă alegeți specialitatea de diabet, nutriție și boli metabolice? A fost ceva ce v-a atras în mod deosebit?

M-a atras perspectiva de a putea ameliora, preveni și chiar trata, și cu ajutorul alimentației, o serie de probleme de sănătate.

2. Care sunt cele mai mari riscuri nutriționale la care sunt expuși copiii din zilele noastre?

Deficiențele nutriționale pot apărea la copiii care nu au o dietă echilibrată, ducând la aport neadecvat de fibre, vitamine și minerale. Problemele care pot apărea ca urmare a unei alimentații dezechilibrate sunt: obezitatea, diabetul, constipația, oboseala, cariile dentare, uneori chiar tulburări de comportament, tulburări de somn, concentrare dificilă la școală.

3. Care este legătura dintre alimentația incorectă, obezitate și apariția diabetului la copii?

Riscul de obezitate și diabet crește atunci când dieta copiilor include un exces de alimente bogate în zahăr și grăsimi nesănătoase, dar și sărace în fibre. Obezitatea este unul din factorii de risc importanți pentru apariția diabetului. În plus, consumul crescut al acestor tipuri de alimente aduce corpului nostru și o cantitate prea mare de energie, care favorizează creșterea în greutate, în lipsa unei activități fizice corespunzătoare. Aici vorbim de toate produsele cu adaos de zahăr, dulciuri, sucuri, produse de tip covrigei, sticksuri, chipsuri etc., ce aduc în plus și un aport prea mare de sare copiilor, precum și produsele de patiserie și cofetărie. De asemenea, la fel de dăunătoare sunt si produsele de tip fast-food, junk-food și alimentele prăjite în ulei.

4. Ce greșeli fac părinții legat de alimentația copiilor de se ajunge la obezitate și apoi la diabet?

În ultimii ani ne confruntăm cu o schimbare majoră a alimentației. Sunt disponibile și chiar destul de accesibile o multitudine de alimente nesănătoase și hipercalorice, îmbietoare ca aspect și gust, mai ales pentru copii.

Obiceiurile alimentare învățate în copilărie au impact și în viața de adult, așa că, cu cât copiii sunt învățați și încurajați de mici să facă alegeri mai sănătoase, cu atât mai bine. Trebuie stabilite de acasă reguli pentru o alimentație sănătoasă, iar părinții trebuie să fie un exemplu favorabil în această direcție pentru copii.

5. Știm că dulciurile reprezintă un punct vulnerabil în alimentația fiecărui copil. Ar trebui excluse complet din alimentația copiilor? Cât dulce este suficient pe zi?

Zahărul aduce corpului nostru “energie goală”, fără alți nutrienți, și favorizează și creșterea în greutate. Complet nu pot fi excluse din alimentația copiilor. Dulciurile nu sunt numai pe placul copiilor, ci sunt o slăbiciune a majorității oamenilor. Recomandarea este să fie consumate cu moderație și nu zilnic. Se pot încerca variante făcute în casă cu făină integrală/secară, fulgi de cereale, fructe uscate pentru a nu adăuga zahăr sau foarte puțin. Alernativa sănătoasă la zahăr o reprezintă fructele, care aduc gustul dulce, dar asigură și vitamine și fibre, necesare dezvoltării corecte a copilului. 

6. Ce nevoi nutriționale are un copil cu un stil de viață normal? Dar unul care face un sport?

Necesarul caloric al fiecărui copil se stabilește în funcție de vârstă, etapa de dezvoltare, sex, înălțime și activitatea fizică depusă. Trebuie să se țină cont și de situația în care fie se dorește o reducere a greutății, fie o creștere a acesteia. Ponderea cea mai mare din alimentație o reprezintă glucidele (zaharurile), aproximativ 50% din totalul necesarului caloric, care trebuie să provină preponderent din surse naturale și sănătoase de zaharuri precum: făinoase, pâine, cereale (de preferat integrale), orez, cartof, fructe. Restul se împarte între grăsimi și proteine. Este bine să se introducă în meniul copilului o varietate cât mai mari din grupele alimentare.

7. Cum ar trebui să arate un mic-dejun complet și sănătos pentru copii?

Micul-dejun este o masă importantă a zilei, care trebuie să asigure energie pentru prima parte a zilei. Un mic-dejun complet și sănătos cuprinde cereale, pâine integrală, fructe, fibre din legume, acolo putem asocia și proteinele: ou, iaurt, lapte, brânză, carne slabă. Se poate folosi mierea pentru a îndulci.

8. Obezitatea se moștenește?

Factorul genetic are rolul său în apariția obezității. Riscul de obezitate la copil se consideră a fi de 75% dacă ambii părinți sunt obezi și de 25% dacă doar un părinte este obez.

9. Educația nutrițională este aproape inexistentă în școli. Ce credeți, ar trebui introdusă măcar o oră pe săptămână de educație nutrițională sau mai multe?

Ar fi foarte util de introdus un asemenea program în școli, cel puțin o oră pe săptămână, având în vedere creșterea la nivel mondial a cazurilor de obezitate la copiii de toate vârstele.

10. Este vreun caz de care vă aduceți aminte cu plăcere?

Desigur. Cazul unui băiețel de școală primară, cu o motivație remarcabilă. Citind jurnalul alimentar completat de bunica, cu care el  își petrecea majoritatea timpului și care îi și gătea, m-a atenționat că pe alocuri bunica a notat de fapt o variantă de meniu mai sănătoasăa decât a fost gătită în realitate…

5

About Mariana Robescu

Este food-editor la revista Pap tot. Este pasionată de gătit, inventează tot timpul noi mâncăruri și, cel mai important lucru, oferă din creațiile ei culinare tuturor celor din jur. Iubește ceea ce face și asta se vede în fiecare clipă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.