Răceli repetate… Până când?

Aș putea face ceva pentru ca anul acesta copilul meu să nu mai răcească atât de des ? Iată o întrebare care le frământă pe majoritatea mamelor. Nu fac rău antibioticele administrate atât de des? Siropurile de plante ajută la creșterea imunității? Și lista întrebărilor poate continua la nesfârșit. Iată câteva lucruri de bază pe care trebuie să le știi…

Desigur, copiii care merg în colectivitate sunt cei mai expuși la diversele infecții cu viruși și bacterii. Este un adevăr concretizat din păcate prin răceli repetate și absențe îndelungate de la grădiniță sau de la școală. Înainte de a apela însă la medicamente, e bine să cauți răspunsul la întrebarea de ce copilul tău are o rezistență scăzută la infecții. Medicul pediatru te poate ajuta să afli dacă nu este vorba despre un deficit imunologic, o anemie, despre afecțiuni cronice din sfera O.R.L., de tipul adenoititelor cronice. Sau poate este vorba despre anumite carențe nutriționale care pot favoriza infecțiile. Dacă aceste afecțiuni există, vor fi tratate și, în paralel, copilul poate primi o terapie imunostimulatoare. Gama de produse imunostimulatoare este foarte bogată, de la cele naturiste, la cele farmaceutice, așa că tratamentul poate fi deosebit de eficient. Dar nu uita că cel mai bun stimulator al imunității rămâne alimentația bogată în legume și fructe.

Cât de eficiente sunt produsele imunostimulatoare?
De multe ori, părintii se plâng că au dat copiilor lor diverse combinații de medicamente cu rol de stimulare a imunității, dar nu au văzut nici un efect. Nimic anormal, pentru că există o mare varietate de virusuri, iar capacitatea de apărare imunitară are limitele ei, raportată la diverse cauze externe. Practic, cu aceste medicamente se realizează o profilaxie general, nu specifică. În privința antibioticelor, trebuie avut în vedere ca cele mai multe „răceli“ sunt virale, iar în aceste cazuri tratamentul cu antibiotice este indicat pentru ca nu are eficiență. Din acest motiv, se impune consultul medical. Eventual, înainte de terapia cu antibiotice, trebuie făcută hemoleucograma, rezultatele acesteia putând semnala dacă este vorba despre o infecție virală sau bacteriană. Este de reținut un lucru foarte important: prevenția nu înseamnă doar combinații de medicamente pentru creșterea imunității, ci și o alimentație variată, bazată pe alimente bogate în fructe și legume. Drajeurile de vitamine nu trebuie să înlocuiască fructele și legumele proaspete! Prevenția înseamnă în primul rând modul nostru de viață.

Ce aduce un stil de viață sănătos în privința imunității?
Până să apelăm la diverse medicamente, bine ar fi să corectăm anumite comportamente alimentare nesănătoase, să aerisim încăperile, să avem deprinderi de igienă personală foarte stricte (spălatul pe mâini este poate cel mai eficient), să evităm contactul cu persoanele bolnave. Atenție! Drajeurile de vitamina C nu trebuie să înlocuiască fructele și legumele proaspete. Multe mămici dau vitamina C copilului, nu fructele care o conțin, scuzându-se că micuțul refuză fructele. Dar totul se învață, inclusiv obiceiurile alimentare.

De câte ori e normal să răcească un copil într-un an?
Modificările bruște de temperatură, umiditatea sporită favorizează infecțiile respiratorii. Pentru că răspândirea virusurilor și a bacteriilor se face pe cale aerogenă (strănut, tuse), iarna incidența acestor afecțiuni este mai mare. Principalul vinovat nu e atât temperatura scăzută, ci faptul că în această perioadă stăm mai mult în spații închise, prost aerisite, care favorizează contactul cu persoane bolnave. De asemenea, în anotimpul rece, factorii de mediu – alimentația, variațiile termice și umiditatea influențează puterea de apărare a organismului. Organismul luptă cu diverși microbi până când capacitatea lui de apărare este depășită și apare boala. Variația mare a virusurilor (peste 200 de tipuri) reprezintă un alt element care influențează îmbolnăvirile repetate. Copii sunt cei mai afectați. Pe de o parte sistemul lor imunitar nu este complet maturizat, pe de alta, în colectivitate copii nu știu să se protejeze (de ex. strănutul). La acestea, se adaugă refuzul multor copii de a mânca legume și fructe, faptul că pun mâna pe diverse obiecte, pe jos, unde virusurile pot rezista perioade îndelungate. Uneori părinții se întreabă: „Cum a răcit copilul, pentru că nu a ieșit din casă?”. Adulții pot fi purtători ai acestor virusuri, pe care le transmit prin contact direct (sărut) sau indirect (prin diverse obiecte). Până la un punct, aceste infecții respiratorii sunt normale, în sensul că ele declanșează un mod de reacție la factorii externi, cu producere de anticorpi, ceea ce asigură protecție în viitor (imunitatea naturală fiind de lungă durată). Dacă un adult poate să răcească de 4 ori pe an, un copil face cam 6-10 afecțiuni respiratorii.

Cât timp trebuie să stea acasă copilul după o răceala?
Perioada de contagiozitate este de 5 – 7 zile, de aceea este de preferat să ținem copilul acasă o săptămână. Pe de o parte, pentru a nu transmite boala, pe de alta pentru a asigura însănătoșirea.