Home / Bebelus / Primii dinţişori, primele îngrijiri

Primii dinţişori, primele îngrijiri

????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

Erupţia primilor dinţişori aduc cu ei o stare de disconfort. Alteori, mama constată cu surprindere apariţia „perluţelor“, fără să fi existat niciun semn în comportamentul bebeluşului. Pentru primul caz, există soluţii.

Vezi un punct alb pe gingia inflamată a bebeluşului? Ea vesteşte schimbări mimportante: ia-ţi rămas bun pentru o perioadă de la bebeluşul tău yâmbăreţ şi liniştit. Vei avea acum un micuţ capricios, cât e ziua de lungă! Sigur, există şi situaţia în care apariţia dinţilor de lapte se face în linişte, şi-ţi dorim din tot sufletul să ai parte de ea. Dacă totuşi va trebui să treci, alături de puiul tău, prin zile şi nopţi mai agitate, iată ce trebuie să ştii.

Prea devreme sau prea târziu?

Nou-născutul are deja 20 de dinţi de lapte şi o mare parte din mugurii dinţilor permanenţi ascunşi în gingii. În foarte rare cazuri, chiar se nasc cu un dinţişor la vedere. Primul dinţişor apare de regulă spre 6 luni, dar nu e nimic anormal dacă evenimentul se petrece mai devreme sau mai târziu, până spre 12 luni. Dacă unul dintre părinţi a fost precoce în dobândirea dentiţiei de lapte sau nu se poate moşteni. Iar dacă puiul tău n-are nici măcar un dinte până la 18 luni, ar fi bine să-l consulte un dentist cu experienţă pediatrică. Uneori, se întâmplă să nu existe toţi cei 20 de dinţi de lapte. Stomatologul va putea interveni la vârsta de 6 ani, odată cu apariţia primelor măseluţe, când aplică proceduri menite să asigure locul tuturor dinţilor permanenţi (oricum, dacă se observă ceva anormal, cere o opinie autorizată chiar şi mai devreme.

Ce e cu plânsul acesta?

Înainte de apariţia fiecărui dinţişor, majoritatea bebeluşilor trec printr-o perioadă dificilă. Sunt iritabili, nu-şi găsesc locul, salivează abundent şi-şi freacă diverse obiecte de gingie. Durerea şi disconfortul apar pe măsură ce coroana dintelui presează şi străpunge ţesuturile gingiei. Acest disconfort nu durează, iar senzaţia de uşurare se instalează imediat ce perluţa albă iese la lumină.
Lista simptomelor asociate cu erupţia dentară pare destul de lungă: gingii inflamate, mestecat în gol, plânsete, diaree, mofturi la mâncare, funduleţ iritat, ba chiar febră. Este bine să fii precaută şi să nu pui pe seama dinţilor situaţii care ar trebui să te îngrijoreze şi să te trimită cu copilul la medic. Cu siguranţă, o gingie inflamată, în care se simte un colţişor, oferă o explicaţie stărilor proaste ale copilului. Iar unul-două scaune diareice, o febră de o zi sau lipsa apetitului pot fi asociate erupţiei dentare. Dar există pericolul să ignori alte licruri, cum ar fi o răceală sau o infecţie. Nu trebuie să uiţi că pe la 6 luni bebeluşii încep să piardă din imunitatea oferită de laptele matern, fiind mai expuşi îmbolnăvirilor.

E bine să ştii…

… că dinţii nu apar neapărat într-o ordine prestabilită, dar un model orientativ arată cam aşa: la 6 luni – incisivii centrali inferiori, la 7 luni – incisivii centrali superiori, la 8 luni – incisivii laterali superiori, la 9 luni – incisivii laterali inferiori, la 12 luni – primii molari, la 18 luni – caninii, la 24 de luni – molarii secundari. Nu te îngrijora însă dacă puiul tău nu respectă nici vârstele, nici ordinea apariţiei dinţişorilor.

Îngrijirea dinţişorilor de lapte

• Îngrijirea trebuie să înceapă de la primul dinte. Cu alte cuvinte, te sfătuim să respecţi recomandările pediatrilor şi să nu-i oferi bebeluşului băuturi dulci (ceai, suc). Chiar dacă ai început diversificarea, nu-i da seara sau noaptea alimente dulci sau ceai îndulcit. Aşa apar cariile de biberon. Cât despre sucul de fructe, ar trebui diluat cu apă şi oferit numai în timpul meselor. Şi obişnuieşte-ţi copilul să ia câteva înghiţituri de apă după ce bea laptele înainte de culcare şi după fiecare masă.
• Perie-i dinţii de două ori pe zi, dimineaţa şi seara. Dacă îţi este mai uşor, poţi folosi un şervet de pânză înfăşurat pe deget sau o periuţă-degetar. Dacă optezi pentru o periuţă clasică, alege una potrivită vârstei copilului – o periuţă pentru etapa întâi. Foloseşte şi pastă de dinţi pentru bebeluşi, care conţine mai puţin fluor sau deloc. Copiii mici nu-şi pot clăti gura, aşa că înghit pasta.

Riscurile dentiţiei de lapte

Există un obicei care pune în pericol nu doar dinţii, ci dezvoltarea şi aspectul întregii feţe: suptul degetului. Mai ales dacă este accentuat şi permanent, ar trebui să faci tot ce-ţi stă în putere pentru a-ţi dezvăţa puiul. Modificări ale oaselor feţei provoacă şi respiraţia pe gură, cauzată de amigdalele inflamate (infecţii, alergii). De aceea, mare atenţie la modul în care respiră copilul! Dacă observi că are această tendinţă, cere părerea unui ORL-ist.
Un ultim sfat: nu ezita să mergi la dentist la cel mai mic semn că dinţişorii copilului ar fi în pericol: pete gălbui, carii sau orice alt semn care te îngrijorează. Oricum, de la vârsta de doi ani şi jumătate sau trei ani, sunt recomandate controale regulate la fiecare 6 luni, chiar dacă ţi se pare totul în ordine.

About Viorica Rusu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*