Home / Copil / Alimentatie / Mănâncă sănătos copilul tău?

Mănâncă sănătos copilul tău?

Când aveai în casă un bebeluş, citeai tot ce-ţi cădea în mână şi puneai în practică imediat. De când copilul a crescut destul ca să mănânce la fel cu toată familia, te-ai relaxat. Important e să ştii că n-a plecat la şcoală nemâncat şi că este suficient de grijuliu să-şi cumpere ceva pe drum, dacă nu ai avut timp de gătit. Dar iată ce spun specialiștii despre această etapă importantă de dezvoltare, în care alimentaţia are cerinţe speciale.

 

Toată lumea știe! Așa o fi?

Poate. Să începem cu un adevăr simplu: la vârsta şcolii, alimentaţia copilului trebuie să respecte câteva principii majore. Să asigure creşterea şi dezvoltarea corpului şi a creierului, să consolideze sănătatea pe termen lung, până al vârsta maturităţii, să satisfacă nevoia de socializare, prevenind riscurile de obezitate și de alte boli. Dar cum se face asta concret?

Câteva puncte de plecare…

Aportul de calorii de care are nevoie un şcolar este mai mare decât al unui adult, din cauza procesului de creştere. Nevoia de proteine rămâne ridicată, dar descreşte între copilăria mică şi adolescenţă. Cea de lipide este moderată, dar în realitate, cei mai mulţi copii primesc mai mult decât au nevoie. Aportul de vitamine, mai ales de vitamina D, este în general acoperit la copilul de vârstă şacolară, de o alimentaţie bogată în vitamine şi minerale. În privinţa calciului, cantitatea trebuie să crească în perioadele de creştere intensă. Nevoia de fier la copilul mare este ideantică cu aceea a unui bărbat adult, deci, mult mai mare. În plus, programul meselor devine tot atât de important ca şi al copilului până la 3 ani : 4 mesepe zi, fără sărituri peste micul-dejun, amânarea mesei de prânz sau alte dereglări.

Ce ştii despre…

…micul-dejun

Să nu spui că ştii atât cât e nevoie. Iată câteva lucruri pe care le poţi adăuga cunoştinţelor tale. Micul-dejun trebuie să fie copios, să aducă 25% din caloriile zilnice. De exemplu, pentru un copil de 9 ani, 525 de kcal înseamnă ¼ litru de lapte, 40 g de pâine, 15 g de unt, 1 linguriţă de dulceaţă şi o linguriţă de dulceaţă. Şi este bine să-ţi obişnuieşti copilul să mănânce dimineaţa pe rând brânză, ouă, un preparat cu carne.

…mesele principale

Din păcate, multe mame sunt încântate că la masa de prnz copilul lor mănâncă bine: şniţele sau chiftele cu cartofi prăjiţi şi un desert mare. Ar fi mai bine dacă i-ar propune alimente mai variate, care l-ar obişnui cu gusturi diverse şi o curiozitate alimentară care îi prinde bine. Iar dacă cel mic mănâncă la after- school, este recomandat să-i dai o cină mai săracă în lipide şi proteine animale, pentru a evita supradozarea. Şi să bea apă suficientă.

…gustarea

În cursul după–amiezii, gustarea este foarte importantă şi la vârsta preadolescenţei,. Ea trebuie să furnizeze aproximativ 10% din aportul energetic zilnic. Nu trebuie uitate lactatele şi fructele, foarte indicate pentru gustare.

Greşeli frecvente

Tendinţa de supraalimentare energetică, care produce obezitate. Proliferarea proastelor obiceiuri alimentare şi o viaţă sedentară, cu ore multe petrecute în faţa televizorului sai a calculatorului pun în pericol sănătatea pe termen lung.

Excesul de carne şi de mezeluri, care diminuează consumul de lapte,lactate, leguminoase.

Consumul ridicat de grăsimi, adesea ascunse în diverse preparate (patiserie, prăjituri de cofetărie, cartofi prăjiţi, mezeluri).

Excesul de zaharuri cu absorbţie rapidă, în detrimentul celor cu absorbţie lentă. Şi un consum redus de pâine, dar mulţi biscuiţi, dulciuri, băuturi dulci (1 litru de băuturi carbogazoase echilvalează cu 24 de cuburi de zahăr).

Un aport insuficient de calciu. Cea mai mare parte a copiilor de vârstă şcolară nu consumă lapte şi lactate sănătoase.

O proastă distribuţie a raţiei alimentare de-a lungul zilei. Asta înseamnă că mulţi copii nu iau micul-dejun, iar masa de seară este foarte bogată în calorii şi proteine. Copiilor nu le este necesară carnea la masa de seară, dacă a mâncat la prânz.

Ce înseamnă „obiceiuri sănătoase“

  • Respectarea micului dejun.
  • Eliminarea mâncatului între mese sau la televizor.
  • Limitarea produselor de patiserie, prăjiturilor, ciocolatei şi a bomboanelor.
  • Mese în familie. Copiilor nu le place să mănânce singuri, ci împreună cu fraţii şi părinţii, pentru că masa începe să aibă pentru ei şi o funcţie socială, de comunicare.
  • Libertatea copilului de a mânca atât cât vrea, mai ales seara. Copiii mănâncă doar cât le este necesar. Când refuză, înseamnă că sunt deja sătui.
  • Încurajarea exerciţiului fizic şi limitarea activităţilor sedentare.

 

About Mariana Robescu

Este food-editor la revista Pap tot. Este pasionată de gătit, inventează tot timpul noi mâncăruri și, cel mai important lucru, oferă din creațiile ei culinare tuturor celor din jur. Iubește ceea ce face și asta se vede în fiecare clipă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*