Home / Copil / Interviu prof. dr. Nicolae Hîncu – partea a II-a

Interviu prof. dr. Nicolae Hîncu – partea a II-a

 

prof. dr Nicolae Hincu

INTERVIU PROF. Dr. NICOLAE HÎNCU – partea I

  1. Din multiplele studii pe care le-aţi realizat există vreo legătură între alergiile şi intoleranţele alimentare şi introducerea prea devreme a anumitor alimente? Care sunt aceste alimente?

La sugar absorbţia nutrienţilor se face prin traversarea celulelor care formează membrana intestinală, dar şi prin spaţiile dintre aceste celule (procesul se numeşte pinocitoză), motiv pentru care molecule de dimensiuni mai mari, cu potenţial alergen, pot să intre în circulaţia copilului, determinând reacţii alergice. Din acest motiv nu se recomandă introducerea în alimentaţie a fructelor cu achene (căpşuni) şi a albuşului de ou sub vârsta de 1 an, a glutenului din cereale înainte de 6 luni, a proteinelor din laptele de vacă (care se găsesc şi în iaurt şi brânză) sub 7-8 luni.

  1. De multe ori, prin trecerea de la laptele formulă la o alimentaţie solidă, mamele au tendinţa de a neglija aportul de lapte în alimentaţia copilului. Care sunt consecinţele asupra sanataţii celui mic?

Laptele este un aliment esenţial pentru copil, fiind o importantă sursă de calorii, calciu şi lichide, uşor absorbabile şi biodisponibile, deci renunţarea la el este o greşeală. Se restrânge treptat numărul de mese formate din lapte, acest aliment fiind vital în alimentaţia copilului până la 2 ani. Laptele şi lactatele rămân alimente importante şi pentru şcolari, adolescenţi, adulţi şi vârstnici.

  1. De mult timp se spune că legumele şi alimentele din supermaketuri sunt pline de E-uri şi conservanţi. De ce criterii ar trebui să ţină cont părinţii, pentru a alege o hrană cât mai sănătoasă pentru copiii lor?

Recomand părinţilor fructele de sezon Vitamina C se găseşte doar în fructele şi vegetalele proaspete, în nici un caz în compoturi sau murături. O soluţie ar fi conservarea prin îngheţare a fructelor diponibile în timpul verii (fructe de pădure spre exemplu) şi consumul lor iarna.

Ce tip de:

Carne: pui, peşte, curcan (de pe care se ia pielea înainte de gătire), carne roşie degresată (vită, porc), ficat de pui;

Lactate : pentru copii lactate integrale, fără iaurt cu fructe din comerţ (are adaos de zahăr), cu atenţie la conţinutul în grăsimi şi conservanţi, amelioratori etc. (spre exemplu brânza topită nu e un aliment sănătos);

legume de orice fel, proaspete, eventual fierte „al dente”, fără adaos de sare;

pâine integrală, pentru un plus de vitamine, minerale şi fibre alimentare; pâinea albă aduce calorii „goale” (fără vitamine, minerale);

cereale simple, eventual cu fructe uscate sau proaspete, fără zahăr sau ciocolată;

dulciuri: fructe, îngheţată din suc de fructe, la vârste mai mari ciocolata neagră;

  1. De obicei românii sunt foarte conservatori în ceea ce priveşte mâncarea. Care sunt aceste obiceiuri şi ce schimbări ar trebui să facă o mamă în meniul zilnic al copilului?

Văd cu plăcere că pe zi ce trece, în interviurilor realizate pe stradă din cadrul emisiunilor pe care le realizez săptămânal, că educaţia nutriţională a românilor devine tot mai corectă. În acest scop am publicat împreună cu colegele mele Dr. Cristina Niţă şi Dr. Anca Crăciun  „Abecedarul de Nutriţie”, pentru a învăţa cât mai mulţi români să devină propriii lor nutriţionişti. Din păcate, mâncarea tradiţională românească conţine multe grăsimi de origine animale, prăjeli, sosuri. Prin contrast, dieta mediteaneeană, considerată ideală de către nutriţionişti, este bazată pe aport de grăsimi din surse vegetale (ulei de măsline, nuci, alune, seminţe), consum de peşte şi cereale integrale.

 

About Isabela Mihalcea

Este redactor de sănătate al revistei Pap tot. Știe tot ce este nou în domeniul sănătății și dorește să transmită cât mai mult din aceste noutăți cititoarelor. Este mămica unui năzdrăvan de șase ani și foarte implicată în educația lui.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*