Home / Bebelus / Interviu dr. Lucica Baranga:  Ritmul de creştere este diferit la fiecare copil!

Interviu dr. Lucica Baranga:  Ritmul de creştere este diferit la fiecare copil!

 

afcf2-_cft2342_thumb2În primul an de viață, mamele își fac o mulțime de griji pentru că bebelușii lor nu cresc, nu mănâncă sau nu iau în greutate suficient. Medicul pediatru Lucica Baranga ne-a răspuns la câteva întrebări privind curbele de creștere și începerea diversificării

Ce legătură este între curba de creştere şi debutul diversificării? 

În general, diversificarea începe la 6 luni pentru sugarul alimentat la sân şi puţin mai devreme în cazul sugarilor alimentaţi cu formule de lapte praf, însă poate să fie devansată, în cazul unor deficite ponderale, sau amânată, în funcţie de obiceiuri alimentare familiale, apetitul/capriciile sugarului.

Diversificarea precoce este influenţată neapărat de o curbă de creştere deficitară?
În cazul unei creşteri deficitare, medicul poate recomanda începerea diversificării înainte de 6 luni, dar numai dacă se stabileşte că aportul caloric şi nutrițional stă la baza scăderii în greutate. Există însă şi alte situaţii patologice de creştere deficitară, în care nu diversificarea precoce este prima atitudine terapeutică.

Un copil sub curbă de creştere este neapărat un copil cu probleme?
NU. Curbele de creştere sunt orientative şi nu iau în considerare particularităţile familiale, antecedentele patologice etc. De exemplu, diferenţele între copiii ai căror părinţii au media de înălţime 1,5 m şi cei ai căror părinţi au 1,9 m nu pot fi atribuite neapărat unor probleme de sănătate.

Ce înseamnă o curbă bună după vârsta de 6 luni? Dar după 1 an?
Ritmul de creştere este diferit pe parcursul vieţii. În creşterea copilului sunt evaluaţi mai mulţi parametri, care trebuie să fie corelaţi pentru o creştere armonioasă. Între 4 şi 8 luni, sporul ponderal este de 500 g/lună şi de 250 g/lună până la 1 an. Ulterior creşte cu aproximativ 2,5-3 kg/an.

 În general, mamele sunt îngrijorate când au un copil mai micuţ, mai slăbuţ. Dar când copilul este peste graficul orientativ, sunt motive de îngrijorare? Când trebuie să apară?
Obezitatea la copil este reală şi abordarea terapeutică timpurie scade efectele pe termen lung. Motive de atenţionare sunt dacă medicul curant vă spune că aveţi nevoie de stabilirea unui plan de investigaţii, terapeutic şi/sau nutrițional pentru normalizarea greutăţii.

De câte ori trebuie măsurat copilul în primul an de viaţă şi apoi până la 3 ani? Cine să-l măsoare: mama sau pediatrul?
Consultațiile de evaluare a sugarului sunt simultane cu programul naţional de vaccinare, în primele 6 luni şi continuă din 2 în 2 luni până la vârsta de 1 an. Dacă medicul nu decide alt calendar din diverse motive (spor ponderal necorespunzător, boli asociate), aceste controale se pot face și trimestrial. Părinţii pot efectua măsurători, dar acestea trebuie interpretate în cabinetul medical.

Este adevărat că astăzi copiii sunt mai înalţi şi au o greutate mai mare decât acum 20-30 de ani? Care este cauza acestei diferenţe?
Nivelul de trăi mai ridicat a adus o alimentaţie mai bună şi acces la îngrijire medicală, iar vaccinările şi tratamentele mai eficiente au scăzut frecvenţa sechelelor postinfecţii. Nutriţia adecvată şi absenţa stresului infecţios influenţează pozitiv creşterea.

Când are nevoie un copil de suplimente alimentare care să-i stimuleze creşterea sau pofta de mâncare?
Dacă există deficit ponderal sau alte situaţii particulare (convalescențe prelungite, anumite boli digestive sau generale), medicul vă poate recomanda suplimente nutriţionale sau alte produse de stimulare a apetitului.

Există copii care se dezvoltă normal până la un punct, după care au câteva luni de stagnare. Este normală stagnarea aceasta?
Dacă există astfel de situaţii adresaţi-vă medicului. Acesta va stabili dacă este normal/explicabil sau nu, în funcţie de vârsta copilului şi de alte condiţii patologice asociate.

Ce cauze patologice pot ţine pe loc greutatea? Dar înălţimea?
Cele mai frecvente deficite ponderale sunt datorate direct carenţelor alimentare, cantitative sau calitative. Sunt boli care au ca expresie clinică tot malnutriţia, aşa cum sunt alergiile alimentare la laptele de vacă/de capră și la gluten. Înălţimea este mai frecvent influenţată de boli endocrine, infecţii cronice, malnutriţie severă, bolile amintite anterior şi diagnosticate târziu, de tulburări de somn.

About Isabela Mihalcea

Este redactor de sănătate al revistei Pap tot. Știe tot ce este nou în domeniul sănătății și dorește să transmită cât mai mult din aceste noutăți cititoarelor. Este mămica unui năzdrăvan de șase ani și foarte implicată în educația lui.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*