Home / Bebelus / Alimentatie / Dr. Ana Ștefănescu: „Antibioticele distrug bacteriile, dar niciodată virusurile”

Dr. Ana Ștefănescu: „Antibioticele distrug bacteriile, dar niciodată virusurile”

În plin sezon de răceli și gripe am discutat cu dr. Ana Ștefănescu, medic pediatru la clinica Regina Maria din Cluj, trage un semnal de alarmă asupra administrării abuzive a antibioticelor, mai ales în cazul copiilor.

Antibioticele se numără printre medicamentele cel mai des administrate copiilor, fără recomandarea unui medic. Cum afectează ele sănătatea copiilor mai ales în primii ani de viață?

Antibioticele distrug nu doar microbul vizat, ci și flora normală (5 zile de Amoxicilină distrug peste 2/3 din flora intestinală unui copil!). În plus, pot apărea efecte adverse pe termen scurt – alergii, diaree (uneori cu bacterii rezistente), vărsături, precum și pe termen lung (diabet, obezitate , astm bronșic, alergii și eczeme, boli reumatice și inflamatorii intestinale).

Care este rolul antibioticelor și când ar trebui ele administrate?

Antibioticele distrug bacteriile – dar niciodată virusurile, care dau copleșitoarea majoritate a infecțiilor de vârstă mică. Deseori organismul poate învinge singur chiar și bacteriile – dar uneori un antibiotic cu spectru îngust poate fi necesar. Se recomandă însă să se administreze doar când există dovadă clară a prezenței bacteriilor (exudat faringian sau urocultură pozitive, analize de sânge sugestive, semne clinice de otită sau pneumonie etc). Atenție – gâtul roșu, chiar cu depozite albe, nu este suficient pentru a justifica un antibiotic, fără exudat pozitiv!

Există și surse naturale de antibiotice?

Sigur – usturoi și ceapă, miere, ghimbir, turmeric, componente ale uleiului de măsline, etc.

Care ați remarcat că sunt urmările utilizării excesive a antibioticelor, fără recomandare medicală pe termen lung, mai ales în cazul copiilor?

Unii pot dezvolta sensibilitate digestivă (apetit scăzut, diaree frecventă). Și la mulți se chiar ajunge la repetate antibiotice , pentru că nu se mai știu apăra și se infectează bacterian mai frecvent!

Febra și roșul în gât sunt primele simptome pentru care mămicile apelează la antibiotice. E corect să tratăm aceste simptome cu antibiotice? Dacă nu, care ar trebuie să fie primele măsuri pe care le pot lua mămicile?

Febra este cea mai frecventă armă a corpului împotriva infecțiilor. Nivelul ei nu indică cauza – o viroză poate da febră mare (peste 39,5 grade) și îndelungată (5-6 zile, uneori și mai mult). Atitudinea în fața ei este: hidratare bună, confort termic (dezbrăcare), metode fizice de scădere a febrei. Antitermicele se recomandă doar dacă febra dă o stare proastă copilului; dacă însă e bine tolerată, se lasă netratată să își exercite efectele benefice. Nu se recomandă antibiotic de la prima febră – decât în prezența unor semne sau analize evidente de infecție bacteriană (explicate mai sus); depozitele albe din gât nu sunt un astfel de semn (există și alte cauze ale acestora, nu doar puroiul dat de Streptococul beta hemolitic).

 Antibioticele sunt recomandate în tratarea răcelilor și gripelor? De ce nu?

Nu, pentru că acestea sunt infecții virale,  neinfluențate de antibiotice, care se rezolvă de la sine, fără tratament. La vârste mici, sugari și preșcolari, acestea formează marea majoritate a infecțiilor, deci antibioticele sunt foarte rar necesare la această vârstă.

Ce rol are flora intestinală în imunitate?

În intestinul se află peste 70% din sistemul imun, care este menținut „în formă” de către bacteriile benefice din intestin. O floră săracă și slabă se va asocia cu un răspuns inadecvat la infecții, dar poate să și permită colonizarea cu alte bacterii patogene (de ex. E. coli patogen sau hemoragic, care determină sindromul hemolitic-uremic).

După un tratament cu antibiotic ce suplimente/alimente trebuie incluse în alimentația copilului pentru a diminua efectele adverse ale medicamentului?

Se asociază un probiotic cu minim 3 tulpini bacteriene și minim 5 miliarde bacterii pe tot parcursul terapiei (la 2 ore distanță de antibiotic) și încă măcar 2 săptămâni după. Murăturile fermentate (nu în oțet), chefirul și iaurtul probiotice sunt tot surse bune de bacterii benefice.

 

 

About Isabela Mihalcea

Este redactor de sănătate al revistei Pap tot. Știe tot ce este nou în domeniul sănătății și dorește să transmită cât mai mult din aceste noutăți cititoarelor. Este mămica unui năzdrăvan de șase ani și foarte implicată în educația lui.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*