Home / Copil / Cum eviţi toxicitatea aluminiului

Cum eviţi toxicitatea aluminiului

Mulţi părinţi sunt alarmaţi de studiile efectaute asupra aluminiului şi presupusa lui toxicitate asupra copiilor mai ales. Care este adevărul asupra acestui element atât de frecvent în bucătăriile noastre?

Aluminiul este prezent în mod natural în scoarţa terestră şi suntem expuşi contactului cu el în mod constant, prin apa pe care o bem şi care traversează straturile de rocă şi pământ. Chiar şi aerul pe care îl respirăm are în componenţă particule de aluminiu. El este des utilizat în industrie, pentru că este un matrial uşor, bun conducător de căldură şi de electrictate. Îl întâlnim la mai toate ambalajele alimentare (cutii de conserve, casolete, folie), produse electromenajere, ustensile de bucătărie, medicamente antiacide, produse alimentare şi cosmetice, apa de la robinet, lapte praf şi… vaccinuri. Acest metal nu aduce nimic din nevoile organismului uman şi oam3enii de ştiinţă îi pun în relaţie cu anumite patologii. Putem oare să evităm contactul cu el? În mod sigur, există câteva soluţii.

În laptele formulă

De unde vine? Din păstrarea lui în ambalaje de aluminiu. Ba chiar unii fabricanţi îl adaugă pentru a evita formarea cocoloaşelor. De ce ne îngrijorăm? Ingestia într-o perioadă îndelungată, prin alimente, apă, medicamente) poate provoca probleme osoase şi neurologice. În Franţa, de exemplu, doza admisă este de 1 mg. /kg corp pe săptămână. Un studiu efectuat asupra diverselor mărci de lapte formulă de pe piaţa franceză a demonstrat un lucru liniştitor, acela că laptele infantil conţina mai puţin de 70% din doza admisă.  Ce este de făcut, ca să reduci contactul cu aluminiul? îN primul rând, să nu renunţi aşa uşor să-ţi alăptezi copilul. Iar când întrerupi alăptatul, să nu părtezi pudra de lapte în ambalajul original, ci să-l transferi într-un borcan de sticlă.

În vaccinuri

De unde vine? Sărurile de aluminiu sunt utilizate ca adjuvant în anumite vaccinuri (DTP, hepatita A şi B, varicelă şi versiunile combinate, pentru a le creşte eficacitatea, stimulând sistemul imunitar. De ce ne îngrijorăm? Există voci care susţin că în doză mare şi în cazul predispoziţiei genetice, aluminuil din vaccinuri poate provoca foarte rar anumite neplăceri. La noi nu există studii care să ateste sau să contrazică  această idee, dar în Franţa, Ministrul Sănătăţii a studiat atent problema şi i-a liniştit pe sceptici: nu există niciun motiv să credem că prezenţa aluminiului în vaccinuri poate genera anumite tulburări.

Limitează expunerea familiei

Supraveghează calitatea apei de la robinet. După tratarea apei pentru a deveni potabilă, anumite sărurile de aluminiu pot i adăugate pentru eleiminarea unor particule organice . Nu este o regulă, în anumite ţări sau regiuni se face acest lucru, în altele nu. Aşa că este bine să ştim câte ceva despre apa de la robinet şi să o folosim dupa ce ştim totul despre ea. Valoarea reglementată a concentraţiei de aluminiu este de 0,2ml/l, dar este adesea mai mare. Iată încă un motiv pentru care copiii ar trebui să bea apă plată îmbuteliată.

Citeşte etichetele. Fabricanţii de mezeluri folosesc aluminiul la prepararea unor produse, pentru calităţile lui de conservant. Şi tot în industria alimentară este folosit la prepararea unor prăjituri, la abirea unor făinuri, la obţinerea unor coloranţi pentru cofetării. Dacă vrei să verifici pe etichetele produselor dacă produsele conţin aluminiu, trebuie să cauţi exact acele produse care nu au E 13, E 520, E 523, E 541, E 554, E 555, E 556 şi E 559.

Verifică data limită de expirare a produselor. Evită folila de aluminiu pentru gătitul şi păstrarea alimentelor.  Aluminiul migrează în alimente, mai ales când sunt supuse temperaturilor mari sau când intră în contact cu alimentele acide, cum ar fi lămâia, roşiile şi ceapa. Pentru a înlocui această folie, poate fi folosită cu succes hârtia de copt cu sau fară silicon.

Foloseşte doar ustensile de bucătărie care nu conţin aluminiu. Cele mai bune sunt cele din oţel inoxidabil. Iar dacă mai ai în casă tigăi sau alte vase din aluminiu, schimbă-le după doi ani de folosire. Zgârieturile care apar pe suprafaţa lor sunt o sursă nedorită de toxicitate.

 

About Mariana Robescu

Este food-editor la revista Pap tot. Este pasionată de gătit, inventează tot timpul noi mâncăruri și, cel mai important lucru, oferă din creațiile ei culinare tuturor celor din jur. Iubește ceea ce face și asta se vede în fiecare clipă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*