Home / Copil / Cum creștem copii adaptabili?

Cum creștem copii adaptabili?

Există psihologi ai copilăriei care, observând ani de-a rândul minți în miniatură și comportamente jucăușe, au articulat în cor: copiii vin cu anumite caracteristici de personalitate. Așadar, natura joacă fără doar și poate un rol important în determinarea personalității celor mici. Dar nu uitați de puterea voastră! Învățați-i arta flexibilității și a adaptabilității. Sunt lecții timpurii care predau reziliența, o trăsătură absolut esențială pentru a face față provocărilor serioase care îi așteaptă în viață.

Lumea în continuă schimbare ne provoacă să dezvoltăm mecanisme psihologice de adaptare cât mai curând cu putință. Nevoia de adaptabilitate începe chiar de la naștere și fiecare etapă din parcursul educațional al copilului presupune o nouă provocare adaptativă.

În bagajul emoțional al copiilor este nevoie de o doză sporită de încredere în sine și autonomie. De multe ori, nevoile naturale ale copiilor de autonomie și explorare sunt întâmpinate de temeri din partea părinților. Soluția este să întâlnim nevoile copiilor și fricile părinților la mijloc, creând un cadru sigur în care copilul să exploreze și să-și asume inițiativa. Provocările au un rol esențial în jalonarea dezvoltării emoționale, în special a încrederii în sine. O adaptare sănătoasă pornește din interior, prin conștientizarea propriilor resurse. Aceasta se consolidează prin experiențe care-l provoacă pe copil să descopere noi moduri de a fi.

Cum le transmitem copiilor mesajul că se pot descurca singuri?

 Între copii și părinți există o strânsă comunicare… nonverbală. Ei pot „citi” gesturile părinților și înțelege stările lor de dincolo de cuvinte. De aceea este importantă încrederea autentică în forțele copilului, validată de gesturi și atitudini.
– Oferiți-le contexte în care să abordeze provocări pe măsura puterilor sale: Căutare de „comori” în parc, pictură sau desen liber, obișnuita „ordine în cameră”, o sesiune de gătit împreună sau pregătirea rucsacului pentru a doua zi de școală.
– Validați-le eforturile mai mult decât rezultatul în sine, evitând să realizați partea lor de activitate. La nevoie, implicați-vă alături de ei. De exemplu, dacă realizați un Lego cu un grad sporit de dificultate, urmăriți împreună indicațiile de construire, dar lăsați-i pe ei să asambleze piesele. În cazul unei activități creative, lăsați-vă surprinși de felul lor de a privi lucrurile, fără a încerca să le direcționați expresia de sine.
– Fiți acolo pentru copii, dar lăsați-i să greșească. Încurajați-i să continue. Așa vor căpăta mai mult control asupra a ceea ce fac, precum și încrederea că se pot regăsi după o greșeală. În momentele de frustrare, ajutați-i să vadă că greșeala le arată cum se pot ajusta și adapta în contextele viitoare. O abordare deschisă, de tipul: „E normal să mai greșim. Hai să vedem… ce putem învăța din asta?” îi va relaxa în fața provocărilor, ajutându-i să fie mai creativi și, desigur, adaptabili!

Ioana Olărașu este psihoterapeut cu experiență în lucrul cu copiii, care activează în cadrul cabinetului său individual de psihologie și oferă servicii psihologice precum: psihoterapie individuală pentru adulți, psihoterapie copil și familie, dezvoltare personală de grup pentru copii.

Contact: olarasuioana@gmail.com

About Mariana Robescu

Este food-editor la revista Pap tot. Este pasionată de gătit, inventează tot timpul noi mâncăruri și, cel mai important lucru, oferă din creațiile ei culinare tuturor celor din jur. Iubește ceea ce face și asta se vede în fiecare clipă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*