Home / Sarcina luna de luna / Psihologie / 7 paşi să depăşeşti pierderea sarcinii

7 paşi să depăşeşti pierderea sarcinii

shutterstock_103402622

Din nefericire, avortul spontan este destul de frecvent: una din cinci sarcini are acest final nedorit. Dar, oricât de traumatică este pierderea unei sarcini, statisticile sunt de partea celor care vor să devină mame. Chiar şi după trei sarcini pierdute, şansele de a rămâne însărcinată şi de a naşte un copil sănătos sunt de peste 70% pentru femeile cu vârsta de până la 36 de ani.

Impactul emoţional

O sarcină pierdută chiar şi la câteva săptămâni poate avea un impact emoţional foarte mare. Unele femei simt o durere copleşitoare. Dar starea lor poate rămâne pentru cei din jur  neînţeleasă, ceea ce le amplifică starea disperare sau de frustrare. Psihologii spun că

durerea pe care o simţi când treci printr-o asemenea încercare este unică, greu de descris. Trăieşti o tristeţe aparte, deoarece plângi după o fiinţă pe care nici n-ai apucat s-o cunoşti, dar care făcea parte din tine.

Cauzele. Întrebări fără răspuns

După pierderea unei sarcini, unele femei îşi revin mai repede, altele mai greu. Sentimentele iniţiale sunt legate de furie şi de vină. O vreme, femeia se va simţi vulnerabilă şi depresivă, pentru că nu reueşte să scape de întrebările care o copleşesc, chiar dacă, în foarte multe situaţii, cauza care a dus la pierderea sarcinii nu este cunoscută. Ceea ce trebuie să reţii este însă că nimeni nu este vinovat! Aproximativ jumătate din totalul sarcinilor pierdute în primul trimestru (până la 3 luni) au drept cauză unele anomalii cromozomiale ale embrionului. Femeile care suferă de ovar polichistic (o cauză care conduce adesea la probleme de fertilitate şi care afectează una din 40 de femei) sunt mai expuse la pierderea sarcinii, dar un tratament adecvat le poate ajuta. Alte sarcini se pierd din cauze imunologice, mai ales în cazul avorturilor succesive. Iar cauzele mecanice (traumatismele apărute în urma unor chiuretaje anterioare), precum şi cele infecţioase (rubeola, toxoplasmoza, gripa şi infecţiile cu CMV sau cu listeria) au şi ele un loc important în producerea avortului spontan.    

Simptomele

În primele 28 de săptămâni, avortul spontan se poate produce oricând. De obicei, este anunţat de o sângerare vaginală, de dureri abdominale sau crampe, uneori de dureri în zona inferioară a coloanei. Dar, atenţie! Multe viitoare mămici trec prin perioade în care au sângerări în prima parte a sarcinii, dar aceasta nu înseamnă că vor pierde sarcina. Astfel de reacţii ale organismului pot apărea în perioada în care embrionul se implantează în ţesutul uterului sau în jurul datei când ar fi trebuit să apară menstruaţia, din cauza  modificărilor hormonale.

Sarcină pierdută, fără avort spontan?

Uneori, se întâmplă ca embrionul sau fătul să se oprească din evoluţie fără semne clare de avort spontan. De exemplu, o ecografie de rutină la 11 săptămâni poate descoperi că oprirea din evoluţie s-a produs la 8 săptămâni. Când se întâmplă acest lucru în primele săptămâni, o singură ecografie nu este suficientă. Medicul recomandă de regulă efectuarea unor analize (betaHCG), de repetat la 3 zile, pentru a urmări valorile succesive ale hormonilor de sarcină.

Ce urmează după avort

După ce s-a produs avortul spontan, medicul poate propune pacientei fie o perioadă de aşteptare (la sarcinile mici, uterul se poate curăţa singur), fie una dintre modalităţile de tratare a avortului spontan. Alegerea depinde de stadiul sarcinii, dar şi de alegerea pacientei. Cel mai frecvent urmează tratamentul chirurgical, adică chiuretajul. Uremază apoi etapa de vindecare psihologică. De cele mai multe ori, împărtăşirea acestei experienţe unei alte persoane reprezintă un factor de vindecare. Important este ca femeia să simtă înţeleasă, să-şi exprime durerea şi să continue să spere. Pierderea sarcinii înainte de termen este o mare lovitură, dar femeia care a trăit asta trebuie să accepte că viaţa merge mai departe. Multe femei reuşesc să depăşească momentele dificile şi, chiar după mai multe experienţe nefericite, să dea naştere unui copil sănătos.

Ce trăiesc bărbaţii

Chiar dacă este mai greu de înţeles şi de acceptat, bărbaţii suferă alături de partenerele lor, când cuplul trece prin pierderea unei sarcini. Ei tind să nu-şi dezvăluie trăirile, durerea şi neajutorarea tocmai ca să le protejeze. Numai că în acest fel le este mai greu să depăşească momentele dificile. Ceea ce ar fi cu adevărat benefic să facă, ar fi să vorbească despre ceea ce simt cu o persoană de încredere sau cu un psiholog. Să afle cât mai multe informaţii despre avortul spontan, pentru că bărbaţiilor le dispar temerile când ce înţeleg ce se întâmplă. Şi, încă ceva: să nu-şi ascundă durerea în faţa partenerei lor de viaţă.  Numai discutând deschis despre ceea ce simte fiecare membru al femiliei, se pot elibera de trăirile negative.

 

About Viorica Rusu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*