Home / Copil / 10 paşi spre grădiniţă

10 paşi spre grădiniţă

gradinita

Până nu demult credeai că vârsta „admiterii” la grădiniţă aduce linişte şi ordine în viaţa de familie. Ei, iată c-a venit în sfârşit, dar la pachet cu o serie de noi probleme! Şi totuşi trebuie să-ţi iei inima în dinţi să treci cu bine şi peste acest moment. Dar iată câteva soluţii salvatoare.

 

1. Adună-şi curajul şi răbdarea

Dintre toate micile despărţiri viitoare şi inevitabile, prima pare cea mai grea. Puiul tău scoate în fiecare dimineaţă şuvoaie de lacrimi, care pe tine te fac să-ţi ţii cu greu firea.  Dar iată ce argumente vin în spijinul tău, ca să încredere că grădiniţa este un prag firesc în viaţa copilului:  a împlinit 3 anişori, a înţeles cum se manevrează furculiţa, ajunge la timp la oliţă. Într-un cuvânt, piticul e pregătit să se integreze în colectivitate, să înveţe reguli şi chiar să le urmeze, să cunoască lumea din jur.

 

2. Învinge suspiciunile familiei

Copiii crescuţi de bunici întâmpină mai multe dificultăţi când sunt daţi la grădiniţă. Ei sunt obişnuiţi cu grija şi enorma disponibilitate a adulţilor, poate şi puţin mai răsfăţaţi decât ceilalţi copii. Desigur, primele zile la grădiniţă sunt pentru ei mai grele: nu mai sunt centrul atenţiei, nu mai au la dispoziţie doi bunici care să facă orice pentru confortul odorului lor. Dar, grădiniţa este pentru aceşti micuţi ca un remediu: petrecându-şi timpul cu alţi copii, acomodându-se cu cerinţele altor adulţi decât cei de-acasă, încadrându-se într-un program riguros, ei se vor simţi mai independenţi, mai încrezători în forţele lor.

 

3. Alege bine grădiniţa

Vizitează grădiniţele din preajma casei. Dacă nu eşti mulţumită, caută şi mai departe de casă. . Fă-ţi o listă de preferinţe şi ia recomandări de la alte mămici, iar apoi mergi să vorbeşti cu directoarele şi educatoarele. Cere să vizitezi grupurile sanitare, bucătăria, dormitoarele, sala de masă şi de joacă, curtea. În final evaluează siguranţa pe care o oferă grădiniţa copilului tău. Studiază cu atenţie şi „pachetul de servicii” pus la dispoziţie de grădiniţă. În sfârşit, află şi cât de mult vei fi nevoită să-ţi restrângi cheltuielile pentru a plăti taxele preşcolare.

 

4. Program prelungit sau scurt?

Iată o problemă la care răspunsul nu este greu de dat. Dacă părinţii sunt ocupaţi până seara, au la dispoziţie programul lung al grădiniţei. Dacă există bunici disponibili şi copilul este foarte mic, programul scurt este mai potrivit, cel puţin până se adaptează la colectivitate.  Decizia finală va trebui să ţină seama de orarul de muncă al familiei şi de disponibilitatea copilului de a se adapta la o astfel de schimbare a rutinei lui zilnice. Dacă locul preferat al micuţului e printre fustele mamei, este bine să te rezumi pentru început la programul redus. În schimb, orarul prelungit, de aproximativ opt ore, îi dă prilejul să mănânce cu alţi copii, doarmă fără să mai protesteze şi să împartă cu tovarăşii de joacă jucăriile.

 

5. Pregăteşte-l pe cel mic

Pregătirea copilului este esenţială. Ca şi tine, el trebuie să vadă grădiniţa înainte de a fi lăsat acolo şi să i se povestească ce urmează să facă acolo, despre şansa de a cunoaşte alţi copii şi de a-şi face noi prieteni, despre lucrurile pe care le va învăţa. Abţine-te să-i elogiezi prea tare grădiniţa, pentru a preveni micile decepţii legate de obligaţiile viitoare. Şi pregăteşte-l din timp  dându-i posibilitatea să se joace cu cei de-o seamă. Parcul este locul ideal asta. Aşa învaţă să se descurce, să împartă, să se înţeleagă cu copiii.

 

6. Hopul cel mare

A venit ziua în care veţi descoperi amândoi că cel mai greu moment e să vă luaţi „la revedere”. Raţiunea te îndeamnă să faci faţă momentului şi să-l laşi pe micuţ pe mâna educatoarelor.  Aşadar, ajută-ţi micuţul cu zâmbet încurajator, şterge-i obrăjorii uzi de lacrimi, dă-i un pupic şi pleacă! Fără amânări! copiii sunt maeştri în speculaţii sentimentale. Emoţia mamei vine ca un colac de salvare. E bine ca părinţii să-şi înfrâneze tendinţa de a lungi despărţirea. Un rămas-bun scurt şi convingător, este cea mai bună metodă de a face despărţirea mai uşoară.

 

7. Ce-i spui educatoarei

Trebuie să vorbeşti cu educatoarea despre obiceiurile copilului, semnalându-i şi eventualele puncte slabe din comportamentul lui. E de dorit ca puiul tău să meargă cot la cot cu cilalţi copii. Va avea numai de câştigat dacă se va simţi egal cu partenerii săi de joacă, învăţând să şi-i facă prieteni, să-şi stăpânească slăbiciunile şi să-şi pună în valoare calităţile. Atenţie! Dacă copilul are vreo problemă medicală cronică (astm, alergii, diabet etc.) educatoarea trebuie să ştie ce să facă în cazul unei crize. Lasă-ţi numărul de telefon şi dă-i toate indicaţiile.

 

About Viorica Rusu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*